• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • De ce să îți faci O PĂSTRĂVĂRIE. Argumentele multimilionarului ȘTEFAN VUZA

    agrointeligenta.ro -

    O păstrăvărie poate părea o afacere banală pentru un afacerist precum Ștefan Vuza, ale cărui cifre totale din business depășesc miliardul. Omul care anul trecut a reușit, la licitație, să cumpere pachetul majoritar al Oltchim pentru colosala sumă de 127 de milioane de euro fără TVA, vorbește cu aceeași mare pasiune și despre un business al său de suflet: Păstrăvăriile Ceahlăului de la Izvorul Muntelui –  Bicaz, județul Neamț.

    Grupul Serviciile Comerciale Române (SCR) fondat de Ștefan Vuza este cunoscut drept unul dintre cele mai puternice entități din economia românească. Afaceristul care a reușit să câștige lupta pentru pachetul majoritar la Oltchim este recunoscut drept un om care investește. Iar unde își direcționează el capitalul, profitul apare aproape instant.

    Investiția într-o fermă piscicolă pe care Ștefan Vuza a făcut-o în ultimii ani poate părea un pas riscant, având în vedere că afaceristul nu are cunoștințe în domeniu. Decizia de a dezvolta Păstrăvăriile Ceahlăului a fost luată însă având la bază calcule clare legate de oportunitatea unei afaceri în piscicultură. Iar succesul său în acest domeniu a fost recunoscut de Agrointeligența-BT Video și de Mediafax în cadrul Galei Super-Ferma și Super-Hrana României – ediția 2017.

    Am studiat alături de oamenii care îi am subordine – avem peste 3.000 de angajați, peste un miliard cifră de afaceri, care sunt domeniile în care încă nu există o performanță sau în care se mai poate atinge. Și am găsit 30, într-unul dintre ele am început investițiile acum 4 ani – este vorba de piscicultură, domeniu care și el este împărțit. Mi-am ales zona de păstrăv, adică de salmonide. Acolo am găsit doar 42 de jucători, toți făceau ceea ce fac și în prezent, sunt afaceri mici, de familie, cu o capacitate medie de 70 de tone”, a declarat Ștefan Vuza la ridicarea premiului pentru Performanță în acvacultură în 2017.

    Noi nu vrem să luăm locul celor 42 de jucători mai mici, ci să luăm locul importului. Avem importuri de un miliard la nivel național pe partea de produse alimentare. În domeniul păstrăvului România importăm 88% din consum. Vrem să luăm locul acestor importuri și să fabricăm în România și apoi să procesăm”, a explicat președintele SCR care este strategia sa în afacerea cu salmonide.

    De la decizia de a investi într-o păstrăvărie și până la implementarea proiectului, Ștefan Vuza și echipa sa au dus o muncă temeinică de documentare. Iar cele mai utile informații le-au obținut în străinătate, observând afaceri importante în acest domeniu la nivel european.

    Ne-am dus în Danemarca, în Italia, în Turcia, și am văzut că un model business profitabil este de la 1.000 de tone în sus. Am făcut primele păstrăvării de peste 1.000 de tone din dorința ca și acest domeniu, chiar dacă este micuț în comparație cu marile exploatațiile agricole, să revină printre premianți, pentru că România are de la capacități până la o piață reală pentru pește”, a explicat Ștefan Vuza.

    Într-adevăr a fost o muncă, chiar dacă nu ne pricepem, de asta ne-am luat și un domeniu mai mic, nu putem să ne comparăm cu marii agricultori (…), dar în domeniul acesta cred că putem să atingem performanță. Și cred că ne-am bazat pe ceea ce a zis Brâncuși, ca să nu citez pe alți gânditori, când el a zis că lucrurile nu sunt greu de făcut, ci greu de a te pune în poziția de a le face”, a mai arătat președintele Grupului SCR din care fac parte și Păstrăvăriile Ceahlăului.

    Citiți și:

    Gala Trofeelor SUPER-FERMA ROMÂNIEI și SUPER-HRANA ROMÂNIEI. Lista fermierilor companiilor premiate de AGROINTELIGENȚA – BT VIDEO ȘI MEDIAFAX



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Șrotul de rapiță, la mare căutare. Sute de mii de tone cumpărate de chinezi Adrian Dumitrică, fermier: Primăria nu-mi înregistrează contractele de arendă pentru că proprietarii figurează cu datorii la impozite AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă Primarul din Plătăreşti – drept la replică: ”Niciun arendaș nu a fost privat de emiterea adeverințelor pentru subvenții” Cum a devenit munca unei familii care trăiește din agricultură, bătaia de joc a unui cioban: ”Legea îl apără”

    Ultimele știri

    Calamitate naturală în fermă – patru pași pentru a obține despăgubiri. Termene, acte necesare Regulament nou privind comercializarea cărnii de pasăre în UE. Standarde de ambalare și etichetare ANSVSA face demersuri pentru accesul produselor agricole românești pe piața chineză Raportul ANF, contestat de Eco Ruralis și Romapis: ”Controalele vizează țăranii și micii producători de legume. Marii fermieri, protejați!” Căpșunile, piersicile, merele și perele – fructele la care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limita admisă