DIRECT de la BRUXELLES: SUBVENȚIE pentru APICULTORI în funcție de NUMĂRUL DE FAMILII DE ALBINE!
agrointeligenta.ro -
Direct de la Bruxelles: subvenție, adică sprijin direct, pentru crescătorii de albine în funcție de numărul familiilor deținute în stupină, declarate și luate în evidențele oficiale!
Apicultorii, în atenția oficialilor de la Bruxelles. O serie de propuneri pentru sectorul apicol au fost cuprinse într-un Raport referitor la perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE, dezbătut marți, 23 ianuarie, în Comisia de agricultură din Parlamentul European.
Agrointeligența-www.agrointel.ro a primit documentul, care este public și îi privește pe apicultori, de la europarlamentul român, Daniel Buda.
”Sprijinul UE pentru apicultori trebuie să fie și el revizuit. În timp ce populația de albine din UE a crescut cu 47,8 % între 2004 și 2016, bugetul programelor naționale din sectorul apicol a crescut cu doar 12 %, de la 32 la 36 milioane euro pe an. Aceasta reprezintă un total general de trei la mie din bugetul PAC! Bugetul UE pentru aceste programe trebuie, așadar, să fie majorat cu 47,8 %, ceea ce reprezintă 47 de milioane euro pe an. Acest lucru este ușor de realizat. Ar trebui să se aibă în vedere, de asemenea, includerea în politica agricolă de după 2020 a unei noi subvenții directe în apicultură, bazate pe numărul de colonii de albine. În plus, cercetarea și dezvoltarea în domeniul apiculturii, educația și formarea continuă a apicultorilor, precum și stimulentele fiscale (de exemplu, scutirile fiscale pentru activitățile apicole) ar ajuta apicultorii să prospere”, se arată în expunerea de motive.
Iată cele mai importante modificări care ar putea să intervină în sectorul apicol:
Importanța apiculturii
-consideră că albinele îndeplinesc un serviciu agricol de bază prin polenizarea culturilor, serviciu fără de care agricultura europeană și, în special, cultivarea plantelor nu ar exista sub nicio formă;
– consideră că apicultura are o contribuție fundamentală la menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității, astfel încât sectorul trebuie să se afle în centrul politicii agricole comune;
-consideră că finanțarea acordată apiculturii trebuie să fie suplimentată în viitoarea politică agricolă;
Sprijinul UE pentru apicultură
-propune o creștere cu 47,8 % a bugetului UE pentru programele apicole naționale – în conformitate cu creșterea efectivă a populației de albine – comparativ cu nivelul din 2004, ceea ce înseamnă 47 milioane euro pe an;
-solicită Comisiei să includă un nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, pe baza
numărului de colonii, în propunerile sale pentru politica agricolă comună pentru perioada de după 2020;
-consideră că ar fi oportun să se împărtășească temele de cercetare din domeniul apiculturii și concluziile cercetărilor – în special atunci când acestea sunt finanțate de UE – între statele membre, pentru a evita suprapunerile;
-invită Comisia să adopte recomandări în vederea introducerii în UE a unui program de educație uniform și de înaltă calitate, la nivel de bază și profesional, în domeniul apiculturii;
-consideră că ar trebui să se acorde apicultorilor scutiri fiscale în fiecare stat membru, având în vedere importanța activității lor pentru agricultură și mediu;
-invită statele membre să flexibilizeze normele stricte privind transportul rutier aplicabile în cazul apicultorilor, în special prin exceptarea acestora de la utilizarea tahografului pe distanțe mai mari de 100 km, pentru a promova migrația roiurilor de albine;
Chestiuni legate de sănătatea albinelor
-consideră că unele specii alogene invazive precum Varroa destructor, gândacul mic de stup (Aethina tumida), viespea asiatică și loca americană cauzează prejudicii grave apicultorilor și provoacă distrugeri extinse în rândul albinelor;
-solicită Comisiei să implice toți producătorii de medicamente relevanți în cercetări din domeniul medicamentelor pentru albine și să înființeze o platformă IT comună pentru împărtășirea celor mai bune soluții și medicamente cu părțile interesate;
-recunoaște că rezultatele exercițiilor de monitorizare pentru a evalua situația sănătății albinelor desfășurate de unele state membre sunt importante și ar trebui să fie împărtășite cu celelalte state membre și cu Comisia;
-invită statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja varietățile de albine locale și regionale de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE;
-solicită Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară să efectueze cercetări (analize de laborator și experimente pe teren), conform unui calendar clar și împreună cu celelalte agenții ale UE implicate cu privire la toate substanțele și ceilalți factori care pun în pericol sănătatea albinelor.
Combaterea eficientă a contrafacerii mierii
-se așteaptă ca statele membre și Comisia să oblige producătorii de miere din țările terțe care utilizează metode neloiale și ambalatorii și comercianții din UE care amestecă cu bună știință miere contrafăcută și importată cu miere europeană de înaltă calitate să respecte legislația UE;
-invită Comisia să elaboreze proceduri eficiente de analiză de laborator (de exemplu, teste de rezonanță magnetică nucleară) care să poată fi utilizate pentru a detecta contrafacerile din ce în ce mai sofisticate pentru a detecta eventualele cazuri de contrafacere a mierii;
-sugerează să se creeze instalații de ambalare a mierii care să prelucreze, de asemenea, mierea importată, cu monitorizarea siguranței alimentare de către UE; acest lucru ar putea fi realizat prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 853/2004;
-aceasta ar permite ca monitorizarea la nivelul UE să fie aplicată în cazul ambalatorilor de miere din țările din afara UE, permițând, astfel, auditorilor oficiali să afle dacă s-a folosit miere contrafăcută și asigurând eliminarea sa din lanțul alimentar;
– se așteaptă ca mierea să fie întotdeauna identificabilă încă din momentul în care părăsește stupul și să fie clasificabilă în funcție de originea sa vegetală, indiferent dacă este vorba de un produs național sau de un produs de import;
– întrucât tipurile de miere monofloră sunt dificil de identificat în statele membre, propune să se adauge o descriere a caracteristicilor acestora în „Directiva privind mierea” (Directiva 2001/110/CE);
-este conștient de importanța practică a unui sistem de avertizare rapidă pentru alimente și furaje și, prin urmare, solicită Comisiei să introducă pe lista RASFF cazurile în care mierea este în mod clar contrafăcută;
-solicită Comisiei să prezinte o propunere care să introducă mierea în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 853/2004;
– invită Comisia să interzică distribuirea mierii filtrate cu rășină cât mai curând posibil, având în vedere faptul că acest tip de miere nu conține absolut niciun element cu valoare biologică;
-invită Comisia să testeze cu atenție importul la scară largă de miere din China;
-invită Comisia să impună prelevarea de eșantioane și testarea oficială a loturilor de miere din țările terțe la frontierele externe ale UE, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004 [care mai târziu a devenit Regulamentul (UE) 2017/625)];
-reamintește Comisiei faptul că consumatorii au dreptul de a cunoaște locul de proveniență al tuturor produselor alimentare; cu toate acestea, etichetele „amestec de miere provenită din CE”, „amestec de miere provenită din spațiul extracomunitar” și, în special, „amestec de miere provenită din CE și din spațiul extracomunitar” ascund complet originea mierii de consumator;
-solicită ca mențiunea „amestec de miere provenită din CE și din spațiul extracomunitar” să fie înlocuită cu o indicație exactă a țării sau a țărilor din care provin tipurile de miere utilizate în produsele finale și ca acestea să fie enumerate în ordinea care corespunde proporțiilor utilizate în produsul final;
-sprijină ideea ca statele membre să introducă obligativitatea de a se indica locul de origine a mierii pe miere și alte produse provenite de la albine, așa cum se întâmplă în cazul anumitor produse din carne și produse lactate;
Promovarea mierii ca un produs alimentar sănătos în sectorul învățământului public
-recunoaște și salută Inițiativa europeană pentru miere la micul dejun și invită statele membre să includă inițiativa în sistemele lor educaționale de bază;
-invită Comisia să prezinte o propunere pentru a crește sprijinul acordat de UE pentru aceste programe cu 50 % pe an pentru a permite programelor școlare să funcționeze în mod efectiv și includerea deplină a produselor locale, cum ar fi mierea, măslinele și uleiul de măsline;
”Promovarea mierii în UE este, de asemenea, importantă, dat fiind că consumul anual nu este satisfăcător: media de 2,5-2,7 kg pe cap de locuitor pe an în statele membre din Europa de Vest este mai mult sau mai puțin acceptabilă, însă cifra pentru Ungaria, de exemplu, este de numai 0,7 kg pe an, deci consumul este mic. Ar trebui să se invite Comisia să elaboreze un raport privind cantitatea de miere consumată și modelele de consum din UE. Aș dori, de asemenea, să încurajez statele membre să folosească toate mijloacele disponibile, în special asistența intensivă pentru lanțurile de aprovizionare scurte în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a promova vânzarea locală și regională de miere, în special de miere ecologică. În sfârșit, sectorul apicol merită o atenție specială din partea UE în vederea protejării sale în cadrul negocierilor privind acordurile de liber schimb, iar mierea și alte produse apicole ar trebui să fie clasificate ca „produse sensibile”, se mai arată în expunerea de motive.
Încurajarea consumului de miere și promovarea mierii
-invită Comisia să elaboreze un raport privind cantitatea de miere consumată și modelele de consum din UE;
– invită Comisia să aloce o sumă specifică din bugetul UE destinat promoțiilor pentru a promova mierea UE pe piața internă;
-solicită Comisiei să se asigure că UE va declara mierea și alte produse apicole drept „produse sensibile” în negocierile privind acordurile de liber schimb;
-încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.
