• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Adriean Asan, director general Lactag: Vrem să ieșim din marea masă de producători și să ajungem în Top 10 jucători

    agrointeligenta.ro -

    După o carieră de top în industria înghețatei, Adriean Asan a trecut de la stadiul de manager la cel de antreprenor. Nu doar că a schimbat domeniul, ci are și planuri mai mult decât ambițioase pentru Lactag.
    Este vorba de un business propriu în care este partener cu fostul patron al Top Gel. În 2013, de exemplu, Asan vrea să dubleze capacitatea de producție a Lactag, să extindă rețeaua de magazine și să intre pe piața mezelurilor.

    După lactate, intrați și pe mezeluri?

    Noi am cumpărat fabrica de prelucrare a cărnii de la Cârcea (județul Dolj), fostul proprietar rămânând cu reţeaua de magazine și brandul Casa Corina, o marcă foarte cunoscută în Craiova . De Paște sperăm să ieșim pe piață cu produsele noastre. Inițial, nu a fost în planul nostru să o cumpărăm, dar modul în care a evoluat Lactag în cele șapte luni de când suntem la Costești ne-a făcut să ne gândim și la proiectul de dezvoltare a rețelei de magazine, la momentul actual fiind active 16 unități. Am văzut că lactatele se vând foarte bine, reprezintă 30-35% din cifra de afaceri a unui magazin de cartier. Ideea a fost să oferim două produse de bază, de calitate, așa că ne-am gândit la mezeluri. Nu vrem să dezvoltăm nişte capacităţi uriaşe de producţie, ci doar produse lactate tradiţionale, gustoase, românești. La fel şi la mezeluri, nu vrem să producem 50 de tone pe zi. Mai bine mai puţin, fără arome și fără conservanţi. Noi avem o capacitate de 10 tone pe zi la Cârcea. Vrem să ne folosim de logistica pe care o avem în măsura în care este posibil și să avem o creştere constantă până atingem utilizarea maximă a capacităţii de producţie.

    Sunteți la Costești de aproape șapte luni. Cum ați ales Lactag și cum a fost trecerea de la înghețată la lapte?

    În industria înghețatei am lucrat 10 ani. Din mai multe motive am pornit pe drum propriu. A fost o perioadă în care am zis și eu și Robert (n.r. Robert Iriza, fost acționar la Top Gel, actual acționar al Lactag) că putem să o luăm iar de la capăt. De aici a plecat idea. Robert era de vreo 2-3 ani dornic să intre într-o nouă afacere, cunoscându-i bine capacitățile profesionale și manageriale, am decis să facem ceva înmpreună. Au fost mai multe propuneri, chiar și pe alte zone. Multă lume ne-a zis că am avut curaj să intrăm în această industrie, că sunt atâtea falimente pe piață. În alegerea Lactag a contat și poziția geostrategică, locaţia, posibilităţile de dezvoltare în cadrul ei și personalul. Fabrica era pusă la punct, a avut și un proiect SAPARD acum vreo zece ani, așa că merita încercarea. Acum ne gândim să dublăm capacitatea de prelucrare. Dacă vara trecută la momentul preluării se prelucrau 5.000-7.000 de litri de lapte pe zi, maxim 10.000 litri, acum cantitatea variază între 30.000 si 40.000 de litri pe zi.

    Aveți probleme cu asigurarea laptelui materie primă?

    Asigurarea continuității laptelui a fost o primă cerință a managementului. Am reușit să ne facem un nume bun, pentru că am dat un preț bun și la timp. Erau anumite probleme în zona aceasta, mai ales că fermierii sunt foarte atenți. E greu să intri la un fermier, trebuie să îi demonstrezi că ești în regulă. Am făcut acest lucru, iar acum totul este ok. Noi preluăm lapte de la fermierii din zonă, avem o ferm[ mare din Argeș, două din Dolj și una din Giurgiu. Luăm din partea de sud pe criteriul teritorialităţii, pentru că nu are rost să te deplasezi foarte mult. Avem un contract pe un an și un preț bun care să le asigure şi lor o minimă profitabiliate. Așa știi pe ce să te bazezi. Mai avem și mici ferme autorizate din Argeş, cu lapte de calitate. Avem un sistem al calităţii laptelui bine pus la punct, dar o să ne mai perfecţionăm pentru că cerinţele sunt într-o continuă schimbare şi putem să avem surpriza că într-o zi apare o altă toxină de care nu ştii că există.

    V-a afectat scandalul laptelui cu aflatoxină?

    Cum să nu. Primul efect a fost scăderea vânzărilor. Ne-a afectat din punct de vedere al faptului că suntem într-o perioadă dinamică, de creştere. Tot creştem de când am venit aici. N-a fost o scădere, dar probabil era un avans mai mare în această perioadă pentru că chiar în momentul declanșării scandalului am “debutat” pe sticlă. N-am scăzut prea mult, au rămas vânzările constante, altfel aveam vânzări mai mari cu 20-30%, mai ales la produsele pe care le-am promovat agresiv în campanie. Aceasta ne-a ajutat să ieșim din rândul jucătorilor medii. În ultima vreme, se simte o îmbunătăţire a situaţiei. Lumea a revenit la lactate, dar este şi perioada postului care se face simţită, chiar dacă nu aşa de mult ca în alţi ani.

    Care au fost primele măsuri pe care le-ați luat după preluarea Lactag?

    Am mărit capacitatea, am analizat dotarea tehnică, am văzut punctele nevralgice și am încercat să le îmbunătăţim. De asemenea, am făcut investiţii și în alte echipamente, am automatizat anumite procese și am mărit capacitatea de depozitare. N-ai cum să poţi să produci dacă nu vinzi. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să mărim capacitatea de vânzare, de la maxim 5 agenţi, pe care i-am găsit aici, la 25 agenţi. Am creat un fel de manageri de vânzări pe fiecare piaţă sau canal de vânzare de pe piaţa românească. Distribuţia proprie, care poate e cea mai grea, vânzarea la micile magazine, vânzarea în conturile internaţionale, care asigură volume. Acum suntem în Cora, Auchan, Metro – naționali și Kaufland, Profi , Mega Image – regionali, în discutii de a deveni naționali. Disutăm și cu Carrefour. Suntem și furnizori de mărci proprii. Mă bucură că ne cer, Noi ne facem bine calculele, nu acceptăm orice preţ, Trebuie să ai o marjă care să asigure funcţionarea în piaţă. Nu vrem să devenim cei mai mari, dar ne interesează să avem un brand bun în această industrie. Trebuie să fim în rețelele internaționale de magazine, e obligatoriu. Producătorii mari, de exemplu, fac circa jumătate din cifra de afaceri de aici.

    Românii preferă produsele locale?

    Românii sunt naționaliști, caută produsele autohtone, nu iubesc mărcile străine. Regional, am moștenit o notorietate puternică a brandului la nivelul județului Argeș. Încercăm să o regionalizăm în primă fază, să ieșim din această mare masă de producători și să ajungem sus, nu doar ca afaceri, dar și ca brand… e bine să ai și un brand. Sunt mulți intermediari care nu au capacitate de producție, dar au branduri, cifre de afaceri mari și funcționează bine pentru că există supracapacități de producție nefolosite în industrie.
    Este o industrie grea sectorul lactatelor?

    Este mai grea pentru că este vorba de un produs căutat de consumatori. Și concurența este puternică, piața e mare (900 milioane de euro – un milliard de euro), se vede și autoconsumul. Dacă anul trecut am avut o cifră de afaceri de 4,5 mil euro, în acest an estimăm în jur de 12 mil euro, o dată cu intrarea pe carne și extinderea rețelei de magazine până la 30 de unități. Sunt magazine complete, care prind bine în orașe mici cum ar fi Balș sau Mioveni. Mai avem și la Craiova, Pitești și București. Profitul a fost minimal, pentru că am avut investiții. Nici n-am urmărit neapărat acest lucru. În a doua parte a anului vom urmări însă rentabilitatea. Vrem să facem din Lactag o afacere de succes. E o diferență între o capacitate de producție perfectă, care poate să aibă un preț derizoriu și alta este să iei ceva ce merge și functionează.

    Aveți exporturi?

    Facem mici exporturi, în Spania, unde au prins brânzeturile, smântâna, untul la românii de acolo. Am început de două luni, e o nișă bună. O să încercăm și pe Italia.

    SCURT CV Adriean Asan
    A fost director general al producătorului de înghețată Top Gel, după care a preluat Lactag Costești, alături de Robert Iriza. În prezent, este director general al Lactag.

    Interviul a fost publicat în numărul din luna mai a revistei Agrointel.


    Te-ar mai putea interesa

    Rusia elimină taxele la import pentru carnea de pui în ideea de a coborî preţurile Producția românească de carne de porc a scăzut cu 8%, cea de carne de pasăre a crescut cu 9,3% Șef DSVSA: Document obligatoriu pentru a transporta porcul tăiat pentru Crăciun

    Ultimele știri

    UE va extinde lista pentru care se pot impune restricții la importurile din Ucraina Fermier amendat după ce și-a fertilizat terenurile cu gunoi de grajd și a creat ”disconfort olfactiv” Horia Constantinescu a renunțat la funcția de președinte al ANPC