O NOUĂ SUBVENȚIE pentru FERMIERII ROMÂNI! Cereți la APIA cei 200 de euro ÎN PLUS LA HECTAR!
Roxana Dobre -
Fermierii români – singurii din lume care primesc subvenția de 200 euro pe hectar! Preşedintele Asociaţiei pentru protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus”, Tamas Papp, a anunţat într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că România este singura ţară din lume care a reuşit să promoveze un studiu şi să acorde subvenţii pentru terenurile care vor fi folosite ca zone de hrănire de către acvila ţipătoare mică.
„Nu există în lume un pachet de subvenţii pentru protejarea acestor păsări. (…) În cadrul unui proiect LIFE, „Conservarea acvilei ţipătoare mici în România”, în perioada 2010-2013, Grupul Milvus a efectuat un studiu cu privire la acvila ţipătoare mică şi am predat aceste observaţii la Ministerul Agriculturii. Pachetul a stat câţiva ani la Ministerul Agriculturii şi anul trecut a fost promovat”, a declarat Tama Papp.
În urma acestor demersuri, fermierii din judeţele din sud-estul Transilvaniei pot beneficia de subvenţii de până la 200 de euro pe hectar pentru terenurile importante ca zone de hrănire pentru acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina).
Potrivit specialiştilor Grupului Mulvus, acvila ţipătoare mică este o pasăre răpitoare diurnă, fiind o specie protejată întrucât se află în regres numeric. Cu toate acestea, una dintre cele mai mari populaţii de acvilă ţipătoare mică de la nivel mondial se găseşte în România, fiind cea mai răspândită specie de acvilă din ţara noastră.
„În România estimăm prezenţa a 2.000-2.300 de perechi, ceea ce reprezintă 10% din populaţia mondială şi 22% din cea europeană. Acesta fapt se datorează faptului că natura din România este încă bogată, iar agricultura, în multe locuri, este practicată la scară mică, într-un mod prietenos cu natura. Acvila ţipătoare mică cuibăreşte în păduri bătrâne, pe arbori bătrâni şi înalţi, în apropierea zonelor propice de hrănire. Vânează pe pajşti şi pe terenuri arabile, iar hrana este formată din mamifere mici (şoareci), broaşte şi lăcuste. Nu se hrăneşte cu animale de gospodării, cum ar fi puii de găină, fiindcă nu vânează în localităţi. Îşi poate procura hrana de pe terenuri arabile alcătuite din parcele mici, unde vegetaţia nu o împiedică să vâneze. Nu vânează în terenurile cu porumb, rapiţă sau floarea soarelui”, a arătat Tamas Papp.
Schema este o noutate pentru fermieri, introdusă din acest an
Banii pentru această schemă pot fi ceruți la APIA prin Măsura 10 – Agromediu și climă în cadrul Pachetului 9 terenuri agricole importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina).
Fermierii pot opta pentru două sub-pachete:
Sub-pachetul 9.1 – terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina): 200 euro/ha/an,
Cerințe specifice:
– cultivarea rapiței, porumbului şi florii-soarelui este interzisă;
– o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecarei parcele aflate sub angajament va rămane necultivată;
– suprafaţa necultivată va fi amplasată astfel încât suprafaţa compactă cultivată să nu depăşească 4 ha iar lăţimea minimă a benzilor care vor fi înfiinţate în acest scop nu va fi mai mică de 3 m;
– o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafața parcelei va rămâne nerecoltată, iar cultura va rămâne în picioare sau culcată până la finalul lunii februarie.
Sub-pachetul 9.2 – pajişti permanente importante ca zone de hrănire pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) cu 2 variante:
-varianta 9.2.1– lucrări manuale pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina): 269 euro/ha/an
-varianta 9.2.2–lucrări cu utilaje uşoare pe pajişti importante pentru acvila țipătoare mică (Aquila pomarina): 190 euro/ha/an
Cerințe specifice:
– cositul va fi efectuat începând cu 1 iulie,
– o suprafață de minimum 10% si maximum 15% din suprafata fiecărei parcele aflată sub angajament trebuie menţinută necosită, cositul acestora fiind permis după finalul lunii septembrie,
– lucrările cu utilaje mecanizate nu sunt permise pe suprafaţa pajiştilor aflate sub angajament cu excepţia celor operate cu forţă animală (pentru varianta 9.2.1) sau lucrările se pot efectua cu utilaje mecanizate de mică capacitate (cosit cu utilaje cu lama scurtă și viteză mică de deplasare), fiind interzisă folosirea utilajelor grele (pentru varianta 9.2.2),
– utilizarea tradiţională a gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 40 kg N sa/ha (1 UVM/ha),
– păşunatul se efectuează cu maxim 0,7 UVM/ha,
– păşunile inundate nu vor fi păşunate mai devreme de două săptămâni de la retragerea apelor,
– nu vor fi realizate însămânţări de suprafaţă sau supraînsămânţări. Se pot face însămânţări cu specii din flora locală doar în cazurile când anumite porţiuni de pajişte se degradează sau sunt afectate accidental,
– este interzis drenajul parcelelor aflate sub angajament.
Cerinţe specifice comune ambelor sub-pachete ale Pachetului 9:
– utilizarea fertilizanţilor chimici şi a pesticidelor este interzisă,
– este interzis aratul sau discuitul pajiştilor existente în cadrul fermelor care au angajamente în derulare.
Producătorii agricoli care solicită aceste subvenţii o pot face doar dacă încheie un acord pe cinci ani cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru plăţile compensatorii.
