Despre fertilizarea cu azot
Horia-Victor Hălmăjan -
Reglementările europene nu se modifică prin inițiative personale. Și culmea, prin inițiativele „copiștilor”, ale funcționarilor care ar trebui doar să transpună anumite reglementări dintr-un document în altul.
Directiva „Nitrați” a consiliului Uniunii Europene a fost adoptată în 1991 cu scopul de a reduce și preveni poluarea apelor cu nitrați.
În acest scop au fost realizate coduri de bune practici agricole de statele UE prin care se recomandă sau se reglementează cele mai importante practici agricole privind fertilizarea.
Printre acestea se numără fertilizarea pe solurile saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă.
În această perioadă de iarnă târzie, au fost vehiculate o gamă largă de informaţii privind interdicția de a fertiliza pe terenurile înghețate sau acoperite cu zăpadă.
Concluzia greșită că este interzisă aplicarea azotului pe terenurile acoperite cu zăpadă a fost trasă de cei care au citit Ordinul nr. 352 din 10 februarie 2015 și Anexa pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, publicate în Monitorul Oficial cu numărul 363 din data de 26 mai 2015.
În anexa acestui ordin, se specifică faptul că fermierii au obligația „să nu aplice îngrăşăminte organice SAU minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole”.
Problema este următoarea: funcționarii care au editat textul anexei ce a însoțit Ordinul nr. 352, au făcut modificări care nu corespund prevederilor Codului de bune practici agricole.
Codul de bune practici agricole a fost publicat în Monitorul Oficial Nr. 649 bis/27.VIII.2015, la 3 luni după apariția Ordinului.
Iar în Codul de bune practici agricole, la pagina 85 scrie că „sunt necesare o serie de precauții atunci când se efectuează fertilizarea cu îngrăşăminte chimice. Printre acestea este și adoptarea unei maxime prudențe atunci când terenul agricol prezintă fenomenul de scurgere la suprafață; riscul este maxim când terenul este saturat de apă sau înghețat.”
Care este schepsisul?
Interdicția aplicării azotului pe terenurile acoperite de zăpadă nu poate fi decisă de către un funcționar care a editat greșit anexa Ordinului nr 352 din 15 februarie 2015.
O posibilă cauză a greșelii este faptul că nu a sesizat diferența dintre îngrășămintele chimice și cele organice, care sunt tratate diferit în Codul de bune practici agricole. La pagina 94 a Codului de bune practici agricole publicat în Monitorul Oficial, se menționează faptul că pe „solurile saturate cu apă, înghețate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrăşămintelor organice de natură animală…”
Așadar interdicția este valabilă pentru „gunoiul de grajd”, dar nu și pentru uree, azotatul de amoniu, sufatul de amoniu etc.
Fermierii trebuie să respecte Codul de bune practici agricole realizat de către specialiștii desemnați de Ministerul Mediului. Ar trebui poate ca fiecare variantă a codurilor să fie validată practic de fermieri și de tehnologii din producţie, cercetare și universități. Eventualele modificări trebuie anunțate și argumentate, mai ales când nu sunt operate de către autorii ghidului.
De exemplu, eu cred că aplicarea ureei pe un strat de zăpadă de 10 cm nu produce poluarea pânzelor freatice cu nitrați pe terenurile plane cu textură mijlocie.
Stratul de zăpadă are un conținut mediu de apă de 10 ori mai mic decât grosimea lui. Asta înseamnă că la topirea celor 10 cm de zăpadă, se infiltrează în sol 10 mm/mp, 100 mc/ha.
Pentru a nu se pierde prin volatilizare o mare parte din ureea aplicată prin împrăștiere, este de dorit ca temperatura să fie sub 15 grade Celsius, iar după aplicare să cadă cel puțin 10 mm de ploaie, pentru ca ureea să se dizolve și să se infiltreze în sol. Deci 10 cm de zăpadă, ajută, nu poluează.
Precipitațiile căzute în sezonul rece pot deplasa nitrații în solurile lutoase pe o adâncime de 30-35 cm. Media multianuală a precipitațiilor la Fundulea în lunile ianuarie + februarie a fost de aproape 60 mm, deci nu este pericol de levigare.
Și în anii ploioși pericolul de poluare al apelor featice este redus, deoarece experiențe efectuate în mai multe locuri din lume, au arătat că plantele de grâu pot extrage nitrați și de la adâncimi mai mari de 2 m.
CONCLUZII. Trebuie respectată formularea din Codul de bune practici agricole. Altfel, azotul s-ar putea aplica în luna februarie, în ferestrele iernii.
