VESTE EXCELENTĂ de la BRUXELLES: Eliminarea DATEI ISTORICE și SUBVENȚII MAI MARI pentru FERMA DE FAMILIE!
Roxana Dobre -
Direct din Parlamentul European, zona zero a deciziile pentru subvențiile fermierilor! Bani mai mulți pentru fermele de familie, un sistem de plăți actualizat și mai echitabil pentru toți fermierii europeni dar și asigurarea unei concurențe loiale în cadrul pieței unice sunt doar câteva dintre punctele esențiale ale proiect de raport pregătit pentru votul în Parlmentul European de către Herbert Dorfmann, europarlamentar italian.
Eurodeputatul român, Daniel Buda, a explicat pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro ce importanță au astfel de rapoarte pentru organul legislativ ales în mod direct al Uniunii Europene dar și când pregătește România o poziție pe care să o prezinte în fața oficialilor europeni.
Raportul susținut de Herbert Dorfmann este discutat chiar în aceste momente într-o reuniune extraordinară care are loc la Strasbourg dar acesta poate suferi modificări întrucât europarlamentarii au termen până pe 19.00 martie 2018 să depună amendamente la proiect.
”Obiectivul primordial al Uniunii Europene privind o agricultură multifuncțională, bazată pe ferme familiale, rămâne esențial pentru obținerea de efecte externe pozitive și bunuri publice pe care le solicită cetățenii europeni”, arată eurodeputatul italian în raportul amintit.
Iată ce propune acesta pentru noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare după 2020:
-este necesar un sistem de plăți actualizat și mai echitabil, deoarece în multe state membre sistemul actual de drepturi se bazează pe valori de referință istorice, care datează de aproape 20 de ani, constituie un obstacol în calea reînnoirii generațiilor și împiedică accesul tinerilor fermieri la terenuri agricole, întrucât noii fermieri nu dețin drepturi și sunt astfel dezavantajați;
-apariția unor noi provocări, cum ar fi intensificarea comerțului internațional, necesită condiții echitabile și sustenabile pentru schimbul de bunuri și servicii la nivel mondial, în cadrul OMC și în conformitate cu dispozițiile UE existente în materie de standarde sociale, economice și de mediu, care ar trebui promovate;
-deși accentul pus pe cercetare și dezvoltare legate de inovare în ceea ce privește atât produsele, cât și procesele trebuie salutat, trebuie să se depună mai multe eforturi pentru transpunerea rezultatelor cercetării în practica agricolă, facilitată prin servicii de informare și educare agricolă la nivelul UE;
-sectorul agricol și cel alimentar trebuie să fie stimulate să contribuie în continuare la realizarea obiectivelor UE privind protecția mediului și acțiunile în domeniul climei stabilite în acordurile internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris și ODD ale ONU;
-Curtea de Conturi Europeană a subliniat faptul că plățile pentru înverzire introduse în cadrul reformei din 2013 au ca efect o și mai mare complexitate și birocrație, sunt greu de înțeles și nu reușesc să îmbunătățească semnificativ performanța PAC în materie de mediu și de combatere a schimbărilor climatice;
-orice modificări ale actualei PAC trebuie introduse în așa fel încât să asigure stabilitatea sectorului și siguranța planificării pentru agricultori prin intermediul unor perioade de tranziție și măsuri adecvate;
-Comisia trebuie să acorde mai multă flexibilitate statelor membre și regiunilor în cadrul normelor de minimis în domeniul agriculturii;
-consideră că este necesar să se mențină actuala arhitectură cu doi piloni, în special pilonul I, care este dedicat sprijinului pentru venit destinat fermierilor; consideră că este necesar, în același timp, să existe compensații pentru furnizarea de bunuri publice pe baza unor criterii uniforme, permițând totodată statelor membre să adopte;
-consideră că actuala arhitectură a PAC nu își poate îndeplini obiectivele decât dacă este suficient finanțată; solicită, prin urmare, ca bugetul PAC să fie menținut în următorul CFM cel puțin la nivelul actual pentru a fi îndeplinite obiectivelor ambițioase privind o PAC revizuită și eficientă după 2020;
-consideră că este necesar un sprijin mai bine direcționat pentru fermele familiale și acesta poate fi asigurat prin introducerea unei rate obligatorii mărite a sprijinului pentru fermele de mici dimensiuni; consideră, de asemenea, că sprijinul pentru fermele de dimensiuni mai mari ar trebui să fie degresiv, reflectând economii de scară, cu posibilitatea ca plafonarea să fie decisă de statele membre;
-solicită ca actualul sistem de calculare a plăților directe în cadrul pilonului I, care se bazează adesea pe drepturi istorice, să fie înlocuit cu o metodă uniformă la nivelul UE pentru calcularea plăților, astfel încât sistemul să devină mai simplu și mai transparent;
-subliniază necesitatea unei distribuiri echitabile a plăților directe între statele membre, care trebuie să țină seama de diferențele socioeconomice, de costurile de producție diferite și de sumele primite de statele membre în cadrul pilonului II;
-consideră că, cu condiția să poată fi garantate condiții de concurență echitabile pe piața unică, ar trebui menținute plățile în temeiul sprijinului cuplat facultativ, ca instrument de contracarare a unor dificultăți specifice, în special a celor care decurg din dezavantajul concurențial structural al regiunilor defavorizate și montane, precum și a celor care au o natură mai temporară și decurg din tranziția de la vechiul sistem de drepturi, de exemplu;
-reamintește că reînnoirea generațiilor este o provocare cu care se confruntă fermierii din multe state membre și că fiecare strategie națională trebuie, prin urmare, să se ocupe de această problemă printr-o abordare cuprinzătoare, inclusiv prin majorări ale pilonului I și măsuri specifice în cadrul pilonului II, precum și prin intermediul unor noi instrumente financiare și măsuri naționale, pentru a stimula fermierii să-și transmită activitățile agricole către o nouă generație;
-invită Comisia să introducă un cadru juridic nou și cuprinzător care să permită integrarea diferitelor tipuri de acțiuni de protecție a mediului în prezent, cum ar fi ecocondiționalitatea, ecologizarea și bunele condiții agricole și de mediu (GAEC), precum și măsuri de agromediu pentru dezvoltarea rurală, astfel încât fermierii să poată contribui în mod eficace și cu mai puțină birocrație la protecția mediului, la biodiversitate și la acțiuni în domeniul climei, asigurându-se, în același timp, un control adecvat din partea statelor membre și ținându-se seama de condițiile locale;
-consideră că acest nou cadru ar trebui să aibă la bază eventuala alocare a unui cuantum minim din bugetul total disponibil pentru măsurile de agromediu, inclusiv pentru agricultura ecologică și sprijinirea biodiversității și a diversității genetice la animale și plante;
-invită Comisia să propună, înainte de aplicarea noului model de realizare a obiectivelor, o perioadă de tranziție suficient de lungă pentru a asigura o tranziție fără probleme și pentru a evita orice întârziere în efectuarea plăților anuale către fermieri și în punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală.
România, activă în discuțiile de la Bruxelles
Daniel Buda a explicat pentru Agrointeligența-www.agrointel.ro că astfel de rapoarte sunt extrem de importante iar multe dintre prevederile punctate în aceste documente se pot regăsi și în noul PAC. ”Pe astfel de rapoarte se vine cu un draft din partea raportorului urmând ca să fie amendat de către parlamentari. Se dezbate de 3-4 ori în Comisia de agricultură urmând să fie votat de Parlament după care se trimite la Comisie. Doar atunci Comisia de regulă ține cont de punctele de vedere exprimate în aceste rapoarte. Nu este obligatoriu neapărat pentru Comisie dar de obicei, repet, ține cont de aceste puncte.
Daniel Buda a precizat că și din partea autorităților din România a primit un punct de vedere destul de consistent. ”Ca niciodată Ministerul Agriculturii a răspuns prompt și la obiect, cu un punct de vedere pe 7 pagini ceea ce nu e lucru puțin”, a arătat eurodeputatul.
Reamintim că la 29 noiembrie 2017, Comisia a adoptat comunicarea sa privind modernizarea și simplificarea politicii agricole comune (PAC), sub titlul „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii” (COM(2017)0713).
Această comunicare fusese deja anunțată de președintele Juncker în 2016, este inclusă în programul de lucru al Comisiei pentru 2017 și era prevăzută inițial pentru primăvara anului 2017. Cele 26 de pagini ale textului demarează procesul în mai multe etape prin care cele 27 de instituții ale UE trebuie, în cele din urmă, să ajungă la un acord privind legislația care definește PAC pentru perioada de după 2020. Astfel, comunicarea își propune să ofere atât baza, cât și cadrul pentru discuții între părțile interesate instituționale și individuale, publice și private din UE27.
Comunicarea va fi urmată de propuneri legislative ca temei juridic pentru următoarea perioadă de programare 2020-2027 și va fi însoțită de o evaluare a impactului, care cuprinde o bază de date factuale relevante. Propunerile vor fi publicate după adoptarea cadrului financiar multianual (CFM), care este prevăzută pentru mai 2018.
