DIRECT DE LA BRUXELLES! BANI ÎN PLUS LA HECTAR pentru ACESTE CULTURI!
Roxana Dobre -
Discuții avansate la Bruxelles despre o subvenție extrem de importantă pentru fermierii din Europa, inclusiv cei români. Producătorii agricoli ar putea primi bani pentru mai multe culturi proteice chiar și prin măsurile de agromediu, plante ce asigură azotul atât de necesar pentru alimentația plantelor și a producției de proteine vegetale care în prezent este asigurat în principal de îngrășăminte azotate sintetice, costisitoare și care generează poluarea apei și a aerului.
În Parlamentul European a fost depus un document important care se discută în aceste zile referitor la o strategie europeană pentru promovarea culturilor proteice – Încurajarea producției de plante proteice și leguminoase în sectorul agricol european!
Raportul, care prevede un plan european privind proteinele, este susținut de eurodeputatul francez Jean-Paul Denanot care solicită crearea unei platforme europene pentru identificarea suprafețelor cu proteine pe categorie de cultură și localizarea lor, elaborarea de specificații tehnice accesibile tuturor agricultorilor, cunoașterea disponibilității cantităților de proteine la nivel european și identificarea tuturor activităților de cercetare în materie de proteine. Mai mult, în raport se recomandă să se abordeze toate resursele proteice și deci culturile destinate consumului uman, precum și cele destinate creșterii animalelor de fermă.
Agrointeligența-www.agrointel.ro vă spune ce se mai cere în raportul depus în Parlamentul European:
-trebuie să se maximizeze o producție de biomasă pe toate suprafețele agricole utilizabile, dezvoltând acoperiri vegetale permanente, din care o parte poate fi consacrată aprovizionării cu proteine;
-este necesar să se acorde o atenție specială potențialului culturilor de leguminoase, fie semințe, fie plante furajere, această familie prezentând multiple avantaje agronomice, economice și de mediu (fiind singura care fixează azotul din aer);
– recomandă sprijinirea cultivării de soia care, împreună cu noi soiuri, deschide astăzi noi posibilități, dar consideră că acest lucru nu ar trebui să ducă la neglijarea interesului pentru alte culturi de semințe proteice (lupin, boabe, mazăre, năut etc.);
– solicită să se acorde mai multă atenție gestionării culturilor de pășuni care, având în vedere suprafețele importante pe care sunt cultivate, contribuie în mod semnificativ la nevoile de proteine din hrana pentru animale;
-dorește reintroducerea unor culturi precum lucerna, trifoiul, sparceta și alte culturi de leguminoase în sistemele culturilor arabile și sistemele furajere;
– consideră că este oportun să se dezvolte filiere teritoriale de producție și de prelucrare a proteinelor prin apropierea producătorilor de cereale de crescătorii de animale (contracte de aprovizionare și de schimburi) și consideră că este util, în acest sens, ca asumarea de riscuri de către actorii din micile filiere de alimentație umană și animală pe bază de proteine să fie sprijinită;
-încurajează promovarea producției de proteine de calitate și fără OMG, prin dezvoltarea trasabilității și etichetării;
– consideră că este de dorit să se minimizeze pierderile de recolte și să se amelioreze calitatea nutrițională prin îmbunătățirea condițiilor de recoltare și conservare (uscare, ambalare etc.);
-consideră că dezvoltarea proteinelor presupune rotația culturilor (cu o durată minimă de 3 ani) și asocierea pe scară mai mare a soiurilor și culturilor din sectoarele de producție de semințe (trifoi/rapiță, triticale/mazăre etc.) și furajere (graminee leguminoase, amestecurile de cereale etc.);
-solicită activități de cercetare privind selecționarea de noi soiuri și specii, amestecul de culturi, productivitatea agricolă, îmbunătățirea randamentului, a conținutului de proteine și digestibilității hranei pentru animale (semințe germinate etc.) și biostimulatorii;
-recomandă utilizarea într-o mai mare măsură a agriculturii de precizie pentru a ajusta cât mai exact aporturile de azot ale plantelor, precum și rațiile animalelor, în vederea limitării risipei și a unor anumite forme de poluare;
-intenționează să încurajeze dobândirea de noi cunoștințe, transferul de cunoștințe, educația și formarea, precum și sprijinirea tuturor formelor de inovare și de cercetare aplicată.
Se cere introducerea culturilor proteice în plățile de agromediu și climă
Un punct extrem de important din raport se referă la propunerea ca în noul PAC să sprijine culturile proteice cu ajutorul plății cuplate voluntare (a cărei contribuție ar fi mai importantă dacă nu ar fi limitată la culturile și regiunile în dificultate) și a plății pentru înverzire, dar și cu ajutorul celui de-al doilea pilon, în special datorită măsurilor de agromediu și climă, agricultură ecologică, de investiții, calitate, consiliere, formare, fără a uita inovarea prin Parteneriatul European de Inovare (PEI).
”Consideră relevant pentru viitorul PAC să se aibă în vedere alte propuneri menite să sprijine proteinele, cum ar fi rotațiile cu o durată minimă de 3 ani, crearea unei plăți ecosistemice mai flexibile decât plata pentru înverzire pentru a încuraja practicile agricole durabile, punerea la dispoziția celor care inovează a unor instrumente de asumare a riscurilor și crearea unei subpriorități privind proteinele în politica de dezvoltare rurală”, mai arată eurodeputatul francez.
În expunerea de motive, Jean-Paul Denanot subliniază că în fiecare an, 477 de milioane de tone de materii prime intră în hrana animalelor, din care aproximativ 50 % provin din pășuni și producția de furaje a exploatațiilor, restul provenind din culturi arabile și produse importate.
Cererea de proteine vegetale, fără furaje, se ridică la aproximativ 45 de milioane de tone de proteine brute pe an. Aceste nevoi sunt acoperite în proporție de 60% de subproduse sub formă de turte, iar restul de 40% de culturi cerealiere și semințe oleaginoase proteaginoase.
Uniunea are o rată de autosuficiență de 38 % pentru toate tipurile de proteine care intră în hrana animalelor. Procentajul de 5 % este deosebit de scăzut pentru turtele de soia, care reprezintă aproximativ 1/3 din aceste aprovizionări cu proteine.
În Uniune există o gamă foarte largă de culturi și de soiuri. În primul rând, există leguminoase pentru boabe, cum sunt semințele oleaginoase (rapița, floarea soarelui, soia) și culturi de proteaginoase (mazăre, năut, fasole, lupin, boabe). În ultimii ani, volumul de turte de rapiță a crescut în mod semnificativ ca urmare a dezvoltării biocombustibililor. Producția de soia a rămas modestă, dar ar putea cunoaște un interes în creștere, având în vedere soiurile mai adaptate, randamentul mai bun și beneficiile economice mai mari comparativ cu cerealele.
Soia poate, de asemenea, aduce o valoare adăugată în alimentația umană (lapte, tofu). Alte producții pentru boabe, cum ar fi mazărea de câmp, fasolea de câmp, lupinul, năutul, nu trebuie neglijate în cazul în care cercetarea actualizează soiurile noi și modalitățile de combatere a anumitor dăunătorilor biologici. Există, de asemenea, leguminoasele furajere, adesea mai puțin menționate, dar care, în culturi pure sau în combinație, pot juca un rol major în autonomia creșterii animalelor și îmbunătățirea practicilor agricole. În cele din urmă, ameliorarea calității cerealelor ar trebui, de asemenea, luată în considerare în bilanțurile privind proteinele.
Sprijinul cuplat pentru culturile proteice, prelungit și chiar lărgit și la alte culturi după 2020
Având în vedere numărul de state care au utilizat plata cuplată voluntară, eurodeputatul crede că aceasta este instrumentul cel mai adecvat pentru dezvoltarea culturilor proteice și ar putea fi prelungită, cu condiția să nu se limiteze la sectoare și regiuni aflate în dificultate.
Pilonul de dezvoltare rurală oferă o gamă de măsuri de sprijin pentru dezvoltarea culturilor de proteine: măsuri de agromediu, măsurile pentru investiții în exploatații pentru producție și prelucrare, calitate, consiliere, formare, inovare, agricultură ecologică.
În ceea ce privește plata pe înverzire, obligația de rotație (cu o durată de cel puțin 3 de ani) a culturilor s-ar putea dovedi o completare utilă la diversificare, ceea ce ar aduce mari beneficii de natură agronomică și de mediu (combaterea mai eficientă a dăunătorilor culturilor, îmbunătățirea calității solului etc.); amestecul de culturi poate fi, de asemenea, luat în considerare. Pentru plata cuplată nu ar trebui să se aplice criteriul de sector și de regiune în dificultate în cazul în care aceasta este utilizată pentru a sprijini culturile proteice, aceasta trebuie să fie mai flexibilă pentru a facilita utilizarea pachetelor financiare disponibile.
Alte dispozitive pot fi, de asemenea, luate în considerare în contextul unei reforme a PAC: ajutor pentru serviciile ecosistemice din primul pilon pentru culturile de leguminoase; sprijin specific pentru asumarea de riscuri pentru a lansa filierele proteice în teritorii. Este, de asemenea, posibil să se combine toate aceste forme de sprijin pentru agricultură cu fonduri FEADER.
