Managementul culturilor agricole afectate de înghețul târziu de primăvară
agrointeligenta.ro -
Înghețul târziu de primăvară pune în pericol culturile agricole din acest an. Fermierii trebuie să acționeze țintit, cu produse de calitate, dar în același timp să aibă în vedere și un raport corect al beneficiilor și costurilor per hectar. M.Sc. Aurelian Relu Palade, Product Manager în cadrul AECTRA Agrochemicals, vine în sprijinul agricultorilor cu sfaturi de specialitate privind evaluarea culturilor în câmp, dar și cu schema de produse care, aplicate în concentrațiile recomandate, oferă plantelor suportul necesar pentru a depăși perioadele dificile, inclusiv efectele înghețului târziu.
Accidentele climatice de tipul fluctuaţiilor mari de temperatură sau îngheţurilor târzii sunt cu atât mai dăunătoare cu cât se produc la mai mult timp de la repornirea în vegetaţie a culturilor. Intervenţia în astfel de situaţii reclamă soluţii care se pot abate de la recomandările clasice, soluţii pe care le vom prezenta în cele ce urmează. Pentru a înţelege mai bine argumentarea lor, este necesar, mai întâi, să menţionăm procesele care au loc în plante în aceste momente.
Ce se întâmplă în plante?
Pentru grâul de toamnă, situat în fenofaza de sfârşit al înfrăţirii şi începutul alungirii paiului, plantele pot tolera temperaturi de -4° C, dacă expunerea nu este foarte îndelungată. Faza de alungire a paiului începe în momentul în care acesta are 5 cm înălţime, iar acest proces se face pe seama ţesuturilor meristematice situate la baza fiecărui internod. Îngheţarea ţesuturilor meristematice care asigură creşterea tulpinii blochează acest proces. Problema serioasă o reprezintă faptul că, odată repornite în vegetaţie, plantele îşi pierd rezistenţa la temperaturi scăzute, sau în cel mai fericit caz, aceasta este diminuată. Simptomele provocate de îngheț ar putea include frunze moarte, care se prezintă sub formă de spirală dacă punctul de creștere a fost deteriorat, îngălbenirea sau brunificarea frunzelor, sau crăparea şi îndoirea părţii inferioare a tulpinilor. Impactul îngheţului târziu de primăvară asupra producţiilor poate varia de la moderat la sever.
Leziunile imediate care rezultă din expunerea plantelor la temperaturi scăzute sunt cauzate de formarea de cristale de gheață în țesutul vegetal. Distrugerea mecanică a celulelor, care rezultă din formarea cristalelor de gheață, determină moartea acestora. Plantele rezistente la temperaturi scăzute pot supraviețui formării unor cristale de gheață extracelulare, moartea ţesuturilor apărând numai dacă expunerea la temperaturi scăzute este îndelungată.
Pe măsură ce tulpinile plantelor se alungesc, acestea se îndepărtează de suprafața de protecție a solului şi, în cazul îngheţurilor târzii de primăvară, se îndreaptă către o zonă cu temperaturi mai scăzute. Principalul pericol pentru culturile de toamnă îl reprezintă, prin urmare, înghețurile târzii de primăvară, care pot apărea atunci când plantele se află în această fenofază.
La una sau două zile după o perioadă de manifestare a unui îngheţ târziu de primăvară, leziunile provocate plantelor pot fi observate pe frunze, care pot fi răsucite, îngălbenite sau necrotice (arse) la vârf. În acest stadiu de vegetaţie a culturilor de grâu, creşterea plantelor este încetinită şi poate să apară o reducere a numărului de fraţi de primăvară. Plantele încearcă să contracareze aceste simptome prin creşterea frunzelor noi, odată cu încălzirea vremii.
Soiurile de grâu mai precoce sunt mai susceptibile de a fi rănite prin îngheț faţă de soiurile mai tardive. Sensibilitatea grâului la temperaturi scăzute crește constant pe măsură ce plantele de grâu avansează în vegetaţie, în timpul primăverii.
Grâul care a avut condiții bune de creștere, datorită unei fertilităţi ridicate a solului, în special unui conţinut ridicat de azot, este mai sensibil la temperaturile scăzute, din cauza creșterii sale puternice și a conținutului ridicat de apă.
Solurile cu un nivel scăzut de umiditate în primăvară întăresc plantele la frig, prin scăderea conținutului de apă din ţesuturi, diminuând severitatea leziunilor provocate de îngheţurile târzii.
Intensitatea leziunilor provocate plantelor de grâu, în timpul unui îngheț târziu de primăvară, este influențată de durata de manifestare a temperaturilor scăzute, precum și de valoarea sub 0ºC până la care acestea ajung. Expunerea prelungită a plantelor la îngheţ provoacă mult mai multe vătămări decât expunerea scurtă la aceeași temperatură. Ne putem aştepta la mai puţine pierderi ca urmare a unei expuneri mai scurte a plantelor la temperaturi negative, cu mult sub 0ºC, comparativ cu pierderile provocate de expunerea la temperaturi negative mai apropiate de 0ºC, care se manifestă pe o perioadă mai mare de timp.
Identificarea simptomelor provocate plantelor prin înghețare permite evaluarea precoce a intensităţii leziunilor. Acest lucru ne oferă avantajul analizării rapide a opțiunilor privind modalitățile de management al culturilor deteriorate.
În etapa de sfârşit al înfrăţirii şi începutul alungirii paiului, cele mai grave vătămări provocate plantelor de îngheţurile târzii de primăvară apar la punctele de creștere. Acestea pot fi localizate prin secţionarea longitudinală a tulpinilor. Un punct normal de creștere, neafectat de frig, este verde-galben până la verde-închis și este turgescent. Înghețarea face ca acesta să devină alb sau maro și să fie îmbibat cu apă. Este normal să fie aşa, deoarece punctul de creștere este mai sensibil la frig decât alte părți ale plantei. Creșterea tulpinilor ale căror puncte de creștere sunt rănite se oprește imediat.
Pagubele provocate prin rănirea părţii aeriene a plantelor de grâu, din cauza îngheţurilor târzii de primăvară, nu par să afecteze în mod serios capacitatea plantelor de a prelua şi transloca substanțele nutritive din sol. Ca urmare, avem tot interesul să intervenim cu aplicarea de tratamente cu produse care stimulează procesele biologice din plante.
Părţile plantelor lezate de îngheţ pot fi infectate cu microorganisme fitopatogene, care pot provoca pierderi ulterioare.
Ce recomandă specialiştii AECTRA?
Atunci când rănirea plantelor prin îngheț este doar parțială, cea mai bună practică de management ar putea fi răbdarea şi tratarea culturilor cu biostimulatori. Cu excepția cazurilor grave, când plantele au fost puternic vătămate, iar investiţiile ar depăşi producţiile estimate, aplicarea de biostimulatori ajută culturile agricole să suporte mai bine consecinţele generate de stresul termic provocat de îngheţul târziu. De asemenea, procesele fiziologice de recuperare a plantelor se desfăşoară cu intensitate mai mare, scurtând perioada de timp în care plantele revin la starea de normalitate.
Este foarte importantă evaluarea culturilor agricole după manifestarea episodului de ger, înainte de a lua o decizie privind abordarea pe mai departe a acestora.
Specialiştii companiei AECTRA Agrochemicals recomandă fermierilor aplicarea de biostimulatori, doar după o evaluare atentă a gradului de vătămare a culturilor agricole, efectuată după trecerea definitivă a valului de frig. În acest fel, ne asigurăm că determinarea procentului de plante afectate ireversibil de îngheţ este unul real. În funcție de rezultatele evaluărilor din câmp, stabilim sau nu oportunitatea aplicării unor biostimulatori.
Pentru accelerarea proceselor metabolice din plantele care reuşesc să depăşească perioada de stres generat de episodul de îngheţ, specialiştii companiei AECTRA Agrochemicals recomandă aplicarea uneia dintre cele două scheme de tratament de mai jos:
Biostimulatorul Atonik, în doză de 0,6 L/ha, aplicat împreună cu biostimulatorul Terra-Sorb Complex, în doză de 1,5 L/ha
Biostimulatorul Atonik, în doză de 0,6 L/ha, aplicat împreună cu biostimulatorul Agrocean 6.5.5, în doză de 2,0 L/ha
urmată, la scurt timp, de aplicarea unui îngrăşămant foliar pe bază de calciu (eventual, odată cu următorul tratament fitosanitar).
În cele ce urmează, se fac unele precizări referitoare la motivele pentru care se recomandă una din cele două scheme de tratament la culturile afectate de îngheţ.
Dacă am aplica doar aminoacizi, plantele nu ar avea suficientă energie, cu care să-i transloce la nivelul meristemelor apicale, acolo unde este cea mai mare nevoie de ei. Energia necesară desfăşurării normale a reacţiilor metabolice din plante provine din oxidarea glucozei, care este sintetizată în plante în urma procesului de fotosinteză. Dar, în aceste zile cu ger şi zăpadă, fotosinteza nu s-a produs la intensitate optimă. Deci, avem plante cu un metabolism mult încetinit şi energie insuficientă. De aceea, amestecăm aminoacizii din TERRA-SORB Complex cu fenolii din ATONIK, astfel încât, pe lângă hrană gata preparată (aminoacizi), să oferim plantelor şi fluxul citoplasmatic necesar transportării accelerate a hranei în toate celulele plantei.
Nutriţia plantelor are două componente din punct de vedere biochimic, metabolismul şi catabolismul. Ambele se desfăşoară permanent şi simultan în plante, dar depind de prezenţa unei activităţi enzimatice. Enzimele, alături de vitamine, sunt catalizatori de reacţie în toate organismele vii, dar acestea sunt active doar în anumite intervale (optime) de pH şi de temperatură. În condiţii de frig, toată activitatea enzimatică din plante este redusă la minimum. Aplicarea biostimulatorului ATONIK şi nu doar a aminoacizilor, va amplifica activitatea enzimatică din plante, fără de care nu există reacţii biochimice, deci nu am avea metabolism.
Pe de altă parte, aplicând doar ATONIK (fenoli), în contextul meteorologic actual şi imediat următor perioadei de ger, am obţine doar o amplificare a fluxului citoplasmatic în celule şi o activare a unor complexe enzimatice, dar plantele aproape ca şi-au stopat absorţia şi translocarea nutrienţilor din soluţia solului, deci fenolii din ATONIK nu ar avea ce să transporte în plantă. Revenirea la normal a plantelor, odată cu încălzirea vremii, se va face treptat, nu în câteva ore. O soluţie optimă constă în amestecarea fenolilor din Atonik cu aminoacizii din TERRA-SORB Complex sau cu bogăţia de compuşi biologic activi din AGROCEAN 6.5.5.
De ce Atonik?
Studiile de referinţă arată că primele reacţii în plantele tratate cu ATONIK apar rapid, la 24 de ore de la aplicare și constau în inducerea de schimbări considerabile în expresia unor gene implicate în creşterea şi dezvoltarea plantelor, fotosinteză, sinteza de hormoni vegetali şi răspunsul de apărare a plantelor împotriva diferiţilor factori de stres, inclusiv împotriva temperaturilor scăzute, făcându-le mai active.
Prin accelerarea fluxului citoplasmatic, ATONIK determină o mai bună circulație a nutrienților și enzimelor în interiorul celulei, împiedicând rigidizarea membranelor celulare (de natură lipidică), care se întâmplă în condițiile unor temperaturi scăzute (0-4°C). Rigidizarea membranelor celulare determină apariția de fisuri la nivelul peretului celular, ducând la pierderea conținutului celular și chiar la distrugerea ireversibilă a țesuturilor plantei.
Prin susținerea activității enzimatice, ATONIK menține procesele metabolice din plantă la un nivel cât mai aproape de normal, în condiții de stres. În plus, produsul are un rol dovedit în creșterea eficienței aparatului fotosintetic (prin mărirea suprafeței de asimilare a frunzei, a conținutului în clorofilă și a intensității fotosintezei) și în creșterea generativă. Pe lângă doza scăzută (0,6 litri/ha) şi ușurința în aplicare a ATONIK-ului, mai subliniem faptul că acesta poate fi aplicat împreună cu alte tratamente fitosanitare.
De ce TERRA-SORB COMPLEX?
TERRA-SORB COMPLEX este cel mai folosit biostimulator pe bază de aminoacizi din România, cu rezultate în producție de excepție, în fiecare an, la mii de fermieri. Terra-Sorb și-a câștigat reputația printre producătorii agricoli, deoarece ajută cu adevărat în situații în care pare imposibil de salvat recolta. Variaţiile de temperatură, deteriorarea suprafeței frunzelor sau seceta, problemele de polenizare ale plantelor și fitotoxicitatea pesticidelor, sunt situațiile în care Terra-Sorb este de neînlocuit.
Conținutul ridicat în aminoacizi esențiali liberi, obținuți prin hidroliza enzimatică, lângă care se întâlnesc, în concentrații adecvate, o serie de elemente nutritive și microelemente indispensabile oricărei plante de cultură, fac din TERRA-SORB COMPLEX unul dintre cei mai performanți biostimulatori ai momentului. Este ideal pentru repornirea rapidă în vegetație a plantelor primăvara, fiind supra-numit „startul culturilor”. Aplicând Terra-Sorb Complex, plantele primesc direct aminoacizi, iar toată energia pe care acestea ar fi utilizat-o în metabolismul azotului este redirecţionată pentru realizarea altor mecanisme fiziologice vitale, ceea ce presupune un consum mai mic de energie şi timp.
Este larg acceptat faptul că aplicarea L α-aminoacizilor, în condiții de stres abiotic, este benefică și îmbunătățește recuperarea și performanța plantelor, prin inducerea deschiderii stomatelor, rezultând o creștere a fotosintezei.
Prin aplicarea de TERRA-SORB COMPLEX, la culturile agricole care au depăşit momentul de stres generat de îngheţul târziu de primăvară, contribuim la creşterea disponibilităţii şi absorbţiei de nutrienţi de către rădăcinile plantelor, datorită activităţii specifice de chelatare şi de complexare manifestată de către aminoacizii prezenţi în produs.
De ce AGROCOCEAN 6.5.5 ?
AGROCEAN 6.5.5 este un biostimulator și în acelaşi timp un fertilizant foliar cu un conținut ridicat de extract de algă marină (65% extract de Laminaria digitata), N, P, K și microelemente, cu rol în creșterea rezistenței plantelor la stres termic și hidric și echilibrarea nutriției. Din cauza habitatelor ostile în care trăieşte, de-a lungul timpului această specie de algă marină a dezvoltat diverse mecanisme de apărare, bazate pe sinteza de cantităţi mari de polizaharide complexe, care nu sunt prezente în plantele terestre, cum ar fi laminarina, fucoidanii şi alginaţii. Fucoidanii sunt antioxidanţi puternici şi prezintă în acelaşi timp acţiune antibacteriană şi antivirală. Alginaţii acţionează ca un prebiotic, stimulând dezvoltarea consorţiilor microbiene din sol.
Aplicarea produsului AGROCEAN 6.5.5 pe culturile agricole care au depăşit perioada de stres generat de îngheţul târziu de primăvară, induce producerea de auxine şi citokinine naturale în plantele lezate, stimulând în acest fel toate procesele biochimice asociate celor două categorii de hormoni vegetali. Efectele biostimulante ale acestui produs pe bază de extract de algă este atribuit şi prezenţei hormonilor de creştere, a unor compuşi chimici cu greutate moleculară mică, dar cele mai semnificative sunt polizaharidele şi polifenolii, care manifestă importante efecte de biostimulare, prin creşterea rezistenţei plantelor la stresul abiotic.
Complexul de poliglucide din extractele de alge, alături de celelalte componente biochimice din produs, protejează celulele de temperaturi scăzute şi reglează presiunea osmotică din celulele vegetale care au reuşit să depăşească perioada de îngheţ. Mai avem un motiv pentru care sugerăm aplicarea poliglucidelor pe plante, în special după un astfel de episod meteorologic, marcat de îngheţ târziu şi zăpadă. Glucidele reprezintă singura sursă de energie pentru plante (energia plantelor rezultă din oxidarea glucidelor), ori în lipsa unei fotosinteze normale, plantele nu sintetizează suficiente glucide. Deci, AGROCEAN 6.5.5 este mai mult decat binevenit pentru a rezolva aceste impedimente.
De ce să aplicăm la foarte scurt timp după trecerea episodului de ger, un produs pe baza de calciu?
În urma îngheţului, avem pereţi celulari sparţi şi foarte multe leziuni mecanice în plante. Calciul rezolvă, în mare parte, refacerea şi întărirea pereţilor celulari, cu excepţia celulelor şi ţesuturilor moarte.
După aplicarea uneia dintre cele două scheme de mai sus, odată cu următorul tratament fitosanitar, aplicăm un îngrăşământ foliar cu calciu, care conferă stabilitate şi structură membranei celulare şi proteinei RNA din membrana citoplasmatică. Totodată, calciul aplicat în acest moment va împiedica pierderile de potasiu şi ale altor ioni nutritivi, ca urmare a acţiunii induse de excesul ionilor de hidrogen. Calciul va stabiliza pereţii celulari, prin legarea macromoleculelor şi a pectinei. Nu este de neglijat faptul că un aport suplimentar de calciu va stimula diviziunea şi alungirea celulelor de la nivelul rădăcinilor plantelor afectate de îngheţ. Acest detaliu este important, deoarece sistemul radicular al plantelor care au trecut peste un episod de îngheţ târziu de primăvară, nu îşi pierde capacitatea de absorbţie a nutrienţilor din sol, motiv pentru care avem interesul să ajutăm la dezvoltarea lui.
După un val de frig manifestat în primăvară, după ce plantele au reintrat în vegetaţie, aplicarea extraradiculară a calciului este mai mult decât necesară, inclusiv pentru rolul său în stimularea activităţii enzimatice, în contextul în care pentru fiecare reacţie biochimică din plante sunt necesare enzime specifice. Calciul este implicat în activitatea α-amilazei, activează malic-dehidrogenaza, pectinesteraza şi adenozintrifosfataza din pereţii celulari. Formarea unor enzime are loc în strânsă dependenţă cu prezenţa unui mediu ionic, în a cărui componenţă intră şi calciul.
Pentru acest aport suplimentar de calciu, specialiştii companiei Aectra Agrochemicals recomandă aplicarea produsului AminoQuelant Ca, în doză de 3-4 L/ha. Acesta este un biostimulator pe bază de aminoacizi esențiali liberi, obținuți prin hidroliza enzimatică și calciu. Chelatarea calciului cu aminoacizi situează AMINOQUELANT Ca în avangarda corectorilor de carențe, făcând calciul mai ușor accesibil și translocabil, în special către vârfurile de creștere, unde acesta este de obicei deficitar. Aminoacizii liberi prezenți în formulare sunt folosiți de plante pentru intensificarea activității fotosintetice și a altor procese metabolice, reducând astfel acţiunea factorilor de stres.
