Lăptarii unguri se bucură: au ştiut să gestioneze „aflatoxina” şi acum sunt singurii pe plus din regiune
agrointeligenta.ro
Sectorul laptelui din Ungaria este singurul din regiune care s-a bucurat de creşteri într-un an marcat de criza aflatoxinei. Secretul lor – au suflat şi-n iaurt!
La fel ca şi celelalte ţări din regiune – România şi Bulgaria, ţări membre UE şi Serbia, şi ea luată în calcul ca viitoare membră – Ungaria s-a confruntat cu un an 2012 foarte greu în agricultură, recolta de porumb, principală plantă furajeră, fiind mult sub aşteptări, fapt care a dus la o creştere a costurilor de producţie în sectorul zootehnic. Pe lângă pierderile de recoltă, seceta a însemnat şi infestarea unor importante loturi de furaje cu ciuperci aspergilus responsabile de producerea aflatoxinei. Cu toate acestea Ungaria, nu s-a confruntat nici cu o criză a furajelor nici cu una a laptelui de consum.
Un posibil răspuns ar fi atitudinea mult mai precaută a fermierilor unguri. fermierii ungari au investit de mai multă vreme în sisteme de control şi analiză a „siguranţei” nutreţurilor folosite în fermele lor, fiind capabili să identifice rapid dacă furajele folosite erau sau nu conforme din punct de vedere toxicologic cu normele europene. De asemenea, în context, au preferat să cumpere nutreţ mai scump dar mai singur, din import, în defavoarea nutreţului local mai ieftin.
Aceste lucruri au făcut ca atunci când criza laptelui toxic a izbucnit în Serbia, ei să fie aleşi de numeroşi procesatori de lapte din ţara vecină ca furnizori de materie primă sigură.
Aşa cum arată cifrele aceste investiţii i-au ajutat pe fermierii ungari să menţină sectorul pe un trend de creştere de 5-10% în ultimii 4-5 ani, cu o cifră de afaceri de 745 de milioane de euro în 2012.
În perioada noiembrie 2012 – aprilie 2013 Ungaria a fost indicată în două antenţionări europene – una privind livrăr de porumb furajer conţinând aflatoxină peste limita europeană admisă şi una privind export de lapte brut cu conţinut de aflatoxină peste limita europeană admisă. Comparativ România şi Serbia au făcut obiectul a cinci astfel de sesizări, toate vizând export de furaj cu conţinut de aflatoxină.
