Produsul care poate înlocui NEONICOTINOIDELE – testat în fermele din România!
Andreea Elefterie -Interzicerea completă a neonicotinoidelor vine ca o lovitură pentru fermierii români. Suntem țara cu cea mai mare suprafață cultivată cu porumb, și suntem în primii trei la floarea-soarelui. Pe rapiță, agricultorii se bazează pentru a-și asigura profitul fermei. Toate aceste trei culturi și nu numai sunt, putem spune, ”dependente” de neonicotinoide ca tehnologie la acest moment. Așa că decizia de la Bruxelles îi obligă pe fermieri să caute noi soluții pentru a combate dăunătorii periculoși, așa cum este rățișoara porumbului.
Asociația AIDER (Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă), încearcă să vină în ajutorul fermierilor cu produse alternative pentru combaterea insectei Tanymecus. Una dintre soluții se numește Belem, este un produs nou – omologat, care promite să ofere o rezolvare la problema rățișoarei și nu numai.
Alina Petrea, reprezentantă AIDER, a discutat cu reporterii Agrointeligența – www.agrointel.ro și a dat mai multe detalii cu privire la un proiect pe care îl derulează și care promite să rezolve o parte din problemele fermierilor. Proiectul vizează un produs sub formă de granule pe bază de cipermetrin aflat în al doilea an de testare în cadrul asociației în patru județe din țară. Produsul Belem a fost omologat în noiembrie anul trecut după trei ani de testare în conditii de GEP și este aplicat pe rând la suprafața solului, la 7 zile după semănat, împiedicând atacul insectei prin bariera de insecticid.
„Interzicerea utilizarii neonicotinoidelor ar putea crea mari probleme pentru fermieri care se văd nevoiți să caute alte soluții pentru combaterea dăunătorilor. Asociația AIDER încearcă să vină în ajutorul fermierilor cu produse alternative pentru combaterea insectei Tanymecus. In acest context, avem în testare produsul Belem în 4 județe: Constanța, Tulcea, Brăila și Ialomița. Suntem în al doilea an de testare pentru acest produs pe bază de cipermetrin. Aplicarea se face la 7 zile după semănat, la suprafață, pe rândul de cultură, pe o bandă de 15 cm cu o rampă prevazută cu dispozitive de aplicare granule DXP Fishtail, tip T, pusă la dispoziție de compania SBM Development. Plantele în curs de răsărire sunt protejate prin bariera de insecticid, acțiunea fiind de contact și posibil și cu un efect repelent. Este un produs microgranulat care se aplică în doză de 12 kg/hectar. Trebuie să menționez faptul că microgranulele nu sunt solubile în apă, așadar rămân la suprafață chiar și după ploi. Persistența produsului depăsește trei săptămâni, iar substanța activă din granule este stabilă chiar și la temperaturi ridicate. Este important să se respecte soluția omologată, deoarece, în caz contrar, există riscul ca produsul să nu aibă efectul scontat”, a declarat Alina Petrea pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Belem este aplicat la porumb și floarea-soarelui
Există două variante de testare a produsului Belem, acesta fiind aplicat la culturile de porumb și floarea-soarelui. Anul acesta, testările au început în urmă cu două săptămâni și chiar recent a avut loc semănatul în ferma din Brăila.
„Avem trei variante de parcele în testare. Semințe tratate cu neonicotinoide, semințe netratate și semințe netratate dar cu aplicare de Belem încorporat la semănat pentru dăunătorii din sol (tip Agriotes, Diabrotica). Am testat produsul pentru floarea-soarelui și porumb. Avem două ferme unde avem testare pentru culturile de floarea-soarelui și porumb, o fermă unde avem doar floarea-soarelui, și alta unde avem doar porumb. Testările au început odată cu semănatul și în prezent suntem în curs de finalizare. În județul Brăila avem trei hectare de testare pentru cultura de porumb, în 3 parcele diferite. În urmă cu 7 zile am semănat și apoi am venit cu tratamentul 2, la suprafață. Totodată, am semănat și ultima solă de porumb”, a mai spus reprezentanta AIDER.
Belem ar putea lua locul neonicotinoidelor
În ceea ce privește rezultatele noului produs și potențialul său de a înlocui neonicotinoidele, se așteaptă ca Belem să aibă cel puțin același efect ca acestea, în funcție de gradul de atac. Protocolul a fost schimbat anul acesta, întrucât acum se testează eficiența și pentru fermele mari.
„Rezultatele sunt promițătoare, asta este tot ce pot să zic. Suntem în al doilea an de testare. Efecte s-au văzut și anul anterior. Am schimbat anul acesta protocolul puțin, pentru că noi testăm și partea de tehnologie și aplicare pentru fermele mari. Practic, în micro parcelă este mult mai ușor de semănat, dar într-o fermă de 3.000 de hectare aplicarea tratamentului nu va fi simplă pentru fermieri. Compania SBM producătoare de Belem/Picador trebuie să propună soluții de aplicare în aceste condiții. În ceea ce privește eficacitatea produsului vă pot da mai multe informații când începem cu notațiile. Eu cred că vor avea rezultate asemănătoare cu neonicotinoidelor, practic este o alternativă pentru acestea. Acum depinde și de gradul de atac. Dacă PED (Pragul Economic de Dăunare – n.r) este cu mult depășit, probabil nimic nu poate face față, dar unde pragul economic de dăunare nu depășește 5 dăunători/mp, categoric este o soluție. Deocamdată plantele abia au răsărit, pot să spun că avem foarte mulți dăunători și este un an favorabil pentru ei, dar în solele în care am semănat încă nu au răsărit, abia acum aplicăm T2 chiar și înainte de răsărire urmând ca săptămâna viitoare facem observațiile de eficacitate. Evaluarea eficacitătii biologice a produsului Belem/Picador se realizează de către doamna doctor Maria Iamandei reprezentant al Institului de Cercetare-Dezvoltare Pentru Protecția Plantelor Bucuresti”, a adăugat Alina Petrea.
După cum ne-a declarat și reprezentanta AIDER, este foarte important să se găsească produse alternative care să poată înlocui neonicotinoidele. În plus, atacurile de Tanymecus sunt tot mai agresive, depășind 20 de dăunători/mp în unele zone, situație în care nici măcar neonicotinoidele nu pot face față.
Atacurile de rățișoară, foarte puternice în acest an
„Este important să avem o altă alternativă, pentru că cu siguranță se vor interzice neonicotinoidele. Altă problemă pe care am observat-o în câmp este prezența unor atacuri puternice, avem situații la Brăila sau la Tulcea unde pragul economic de dăunare este de 5 ori mai mare. În condițiile în care PED-ul este de 5 dăunători/mp și noi avem peste 20 dăunători, nici neonicotinoidele nu fac față. Practic, dăunătorul ca să moară, trebuie să consume din planta în curs de creștere care conține insecticid, pentru că neonicotinoidele sunt substanțe sistemice fiind aplicate la tratamentul semințelor. În cazul unui atac de până la 20 de dăunători pe metru pătrat, aceștia consumă plantele în curs de răsărire și creștere, distrugând cultura, chiar daca ele mor după atac. Vorbesc din experiența noastră de anul trecut și din experienta unor fermieri. Situația nu este roz, dar încercăm să găsim o altă variantă”, a mai spus Alina Petrea.
Vă reamintim că în data de 27 aprilie, statele membre au decis, cu o majoritate calificată, interzicerea completă a neonicotinoidelor în tehnologiile agricole. Detalii despre decizie și reacția fermierilor români găsiți în articolul: Folosirea neonicotinoidelor, complet interzisă la culturile agricole!