VESTE URIAȘĂ pentru MULȚI FERMIERI care au culturile AFECTATE DE SECETĂ!

Roxana Dobre - 30 mai 2018 09:58

3 POZE
VEZI GALERIA

Anunț important de la ministrul agriculturii, Petre Daea, pentru fermierii care irigă. Șeful de la agricultură este cunoscut deja că a făcut o prioritate în mandatul său, pentru realibitarea sistemului de irigații din România. O veste așteptată de mulți agricultori este legată de canalul Siret-Bărăgan din care se va iriga începând chiar de astăzi, miercuri – 30 mai.

În urmă cu o săptămână, întrebat de Vlad Macovei, președintele Grupului Agrointeligența cu privire la posibilitatea de a se iriga terenurile agricole cu apă din canalul Siret-Bărăgan, ministrul Petre Daea dezvpluia că ”în curând” primele cantităţi de apă de pe acest canal vor intra pe culturi.

”Am aşteptat 30 de ani, merită să aşteptăm câteva zile să vedem apa care ajunge pe culturi din acest canal, este în preocuparea noastră să folosim această mană cerească. Este prima oară când se irigă din acest canal. Asigurarea apei pentru culturi este o problemă, această investiţie costă circa 5,5 miliarde euro pentru a fi finalizată, se judecă la nivelul nostru cum putem face ca acest sistem să fie valorificat. Nu este în planul de guvernare acest proiect, dar nu este abandonat, dovada că nu este abandonat va fi confirmată când veţi vedea apa din Siret pe acest canal şi pe culturile din judeţul Vrancea”, a răspuns la acel moment Petre Daea.

Astăzi, ministrul, însoțit de premierul Viorica Dăncilă și de șeful Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), Florin-Ionuț Barbu, s-a deplasat în județul Vrancea pentru a-și împlini promisiunea: primele irigații cu apă venită pe o porțiune a canalului Siret-Bărăgan.

Ministrul i-a invitat pe jurnaliști ”să vadă la fața locului” pornirea agregatelor de pompare

”Vom avea o primă satisfacție după foarte mulți ani ca anul acesta să irigăm din canalul Siret-Bărăgan. (…). Este o lucrare extrem de complexă și dacă o vedeți la fața locului o veți înțelege foarte bine”, explica, recent, șeful de la Agricultură.

Petre Daea a dezvăluit că lucrările au fost finalizate deja pe 5,7 km de canal. ”Pentru că sunt lucrări finalizate acolo de 5,7 km de canal, restul nu sunt finalizate. Canalul tot are 190 km, sunt multe de spus (…) Este un moment pe care îl aștept și eu și cu siguranță cu atât mai mult dumneavoastră și populația să vadă ce e posibil de făcut și ce se poate face de aici încolo”, a mai spus Daea.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020.

Proiectul canalului Siret-Bărăgan, visul multor guvernări de până acum

Proiectul pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1988, de Consiliul de Miniştri, dar a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi. După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret.

În 2002, Guvernul Năstase anunţa că lucrările la canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate, după mai mulţi ani în care statul a plătit sume importante pentru conservarea celor şase kilometri realizaţi iniţial, pentru ca un an mai târziu, în 2003, să explice că este nevoie de o contribuţie privată, întrucît investiţia necesară se situează între 500 de milioane şi 1 miliard de dolari.

Autorităţile au calculat că acest canal va permite irigarea a peste 500.000 de hectare teren, din care 80% fără mecanisme de pompare.

În 2011, de acest proiect s-a arătat interesată compania China National Agricultural Group Corporation.

Tot în 2011, Valeriu Tabără, la acea dată ministru al Agriculturii, anunţa că ministerele Agriculturii şi Mediului vor să încheie un parteneriat public-privat pentru construcţia canalului, care ar facilita irigarea a 500.000 de hectare de teren, valoarea totală a proiectului anunţată atunci fiind însă de 3,6 miliarde euro.

În octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, când ar urma să fie investită o sumă de până la 50 milioane euro, dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro. El susţinea atunci că, pentru canalul Siret-Bărăgan, ministerul a comandat studii la Institutul de Studii pentru Îmbunătăţiri Funciare şi este „în faza finală” cu acestea, existând şi investitori din Rusia şi China interesaţi să investească în această zonă.

Canalul Siret-Bărăgan a fost inclus pe lista proiectelor de investiţii considerate de Guvern drept prioritare, prezentată în urmă cu un an. Proiectul a fost prezentat de preşedintele Traian Băsescu şi Băncii Europene de Investiţii, pentru obţinerea unei finanţări.

În 2015, se anunța de la Ministerul Mediului că proiectul ar putea beneficia de expertiza Companiei Naţionale de Apă din Israel – Mekorot. Ministerul Mediului prin Administraţia Fondului pentru Mediu trebuia să refacă studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic al Canalului Siret-Bărăgan, care în momentul finalizării se estima că va iriga aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol. Între timp a avut loc schimbări de miniștrii și guverne iar canalul a fost din nou uitat.

Avantajele Canalului Siret – Bărăgan, potrivit autorităţilor

– asigură „fără pompare”, aducţiune gravitaţională, din lacurile de acumulare existente, apa necesară pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (cca. 80% din suprafaţă);

– consumul de energie electrică necesară este de cca. 2 – 4 ori mai mic decât cel utilizat la suprafeţele amenajate deja în zonă;

– în anii cu precipitaţii, pe lângă cele 600.000 ha, se mai pot iriga suplimentar încă 200.000 ha care în prezent folosesc apa adusă prin pompare din Dunăre. Prin renunţarea la pompări se va putea realiza o economie de energie electrică de 35 milioane kWh/an, respectiv o economie a cheltuielilor anuale de circa 1,75 mil. €;

– reducerea pericolului de inundaţii prin controlul apelor de suprafaţă, din precipitaţii, interceptate de lucrările canalului. Sunt prevăzute sisteme de drenaj şi desecare ce debuşează în văile ce intersectează canalul.

Canalul Siret – Bărăgan are priză pe râul Siret în acumularea Călimăneşti şi debuşare în acumularea Dridu.