RAPIȚA LUI DAN HERȚEG are două reguli: SCARIFICAREA ANUALĂ ȘI HIBRIZII DEKALB!
agrointeligenta.ro -
Dan Stelian Herțeg este unul dintre cei mai performanți fermieri din vestul țării. Pe terenurile pe care le lucrează în județul Arad, agricultorul are două reguli ce par să îi asigure profitul anual: scarificarea anuală a terenurilor și cultura de rapiță înființată cu hibrizi de la Monsanto/DEKALB.
Dan Herțeg are în exploatare 2.600 de hectare împărțite pe raza a mai multe localități: Semlac, Șeitin, Nădlac, Sânpetru German și Satu Mare. Cea mai mare parte a suprafețelor sunt administrate prin societatea Agro Raluca – după numele fiicei sale – Daniela Raluca, implicată și ea în fermă, alături de soția lui Dan Herțeg – Mihaela Carina.
Anul acesta, fermierul a înființat 1.500 de hectare cu grâu, 400 de hectare cu rapiță, 590 de hectare cu porumb și 110 de hectare de floarea-soarelui. Cultura de la care așteaptă și în acest an cel mai mare profit este cea de rapiță, o cultură la care merge pe hibrizi DEKALB.
”Lucrez de 10-11-12 ani cu Monsanto. Avem o colaborare bună. Am început cu loturi demonstrative, mai mulți hibrizi de la mai multe companii. Am rămas doar cu Monsanto pe rapiță, a făcut diferența. Avem avantajul mare al scuturării, care e lucru mare pentru fermele puțin mai mari, care nu pot recolta într-o zi sau două toată rapița”, ne-a spus fermierul care s-a arătat anul acesta încântat mai ales de hibridul DKC IMARET CL pe care l-a semănat la începutul lunii septembrie.
”Avem o ramificare foarte bună la hibrizii Monsanto, de jos, din prima treime. Producțiile sunt foarte bune, genetică nouă, bună. Acum 7-8 ani, dacă făceam 2.500 kg la hectarul cu rapiță eram foarte fericiți. Acum, 4,5-5 tone este o producție normală. Într-un an bun, eu sper să mergem și la 6 tone de rapiță. Anul trecut, nu vă ascund faptul că am făcut o producție medie de 5.085 kg pe toată exploatația. Pe o parcelă de 5.600 kilograme la hectar, 5.400, 5.200, iar concurența la cel mai bun hibrid a avut 4.800-4.985 kg. O diferență de 500-600 kg la ha la rapiță, la prețul de 1,5 lei pe kilogram este câștigul fermierului sau pierderea lui. De aceea am ales hibrizii Monsanto”, explică directorul general de la Agro Raluca.
Tehnologia pe care o aplică Dan Herțeg la cultura de rapiță nu este una pretențioasă. Însă micile semințe semănate în toamnă au un as în mânecă: în fiecare an, agricultorul se străduiește să conserve apa din sol pentru a avea o răsărire optimă.
”Probleme sunt peste tot. Cea mai mare provocare a agriculturii și a viitorului agriculturii este menținerea apei în sol. Anul trecut, din octombrie 2016 și până in 15 august am avut 144 de litri de precipitații și am reușit să facem 5 tone rapitță. Nu vă ascund faptul că scarificăm anual toate parcelele. Toate parcelele care sunt în exploatarea noastră se scarifică în fiecare an, păstrăm apa în sol, se scarifică în aceeași zi în care se recoltează. Patru combine recoltează, patru tractoare scarifică. Mergem cu scarificatul, închidem capilaritatea solului și reușim să ținem în sol cât de puțină apă avem”, ne vorbește Dan Herțeg despre lucrarea de scarificare care îl ajută să combată efectele deficitului de precipitații.
”Tehnologia nu este foarte complicată, v-am spus scarificăm imediat după recoltat, ca premergător avem grâul, intrăm cu erbicidare totală pe timpul verii. Intrăm la început de septembrie la semănat dupa o fertilizare în prealabil de 140-150 de kilograme de MAP. Tratament cu sulf, cu bor, regulator de creștere în toamnă, tratament pe bază de tebuconazol în toamnă. Primavăra se fertilizează undeva la 200 kg de substanță comercială uree, și 180 kg de azotat de amoniu. Încă o trecere cu sulf, una cu bor, două tratamente, trei insecticide. Au fost și în toamnă două insecticide”, ne-a vorbit fermierul despre tratamente și fertilizarea rapiței de toamnă.
Seceta și alte probleme cauzate de vreme par că nu ocolesc nici în acest an pământul lucrat de fermier care apreciază cu atât mai mult starea bună a rapiței DEKALB.
”Rapița a intrat bine în iarnă, chiar mare, a trebuit să folosim un regulator de creștere. În primăvară am avut o problemă – toată iarna nu a nins, iar în 10 martie a venit o zăpadă care a încurcat un pic rapița, de aceea nu e de talia celei de anul trecut sau de acum 2 ani, pentru că ea începuse să plece în vegetație și a ținut-o zăpada două săptămâni. A mai trebuit o săptămână până a recuperat, să plece din nou, dar a rămas de talie mai mică”, ne-a vorbit fermierul Dan Herțeg despre piedicile care au stat până acum în calea rapiței sale.
Cu o arendă ce deja se duce spre 1.500 de kilograme de boabe de cereale, fermierul arădean nu își permite să meargă pe pierdere. Numai o producție foarte bună poate asigura viabilitatea fermei sale de familie.
”Dacă vrem să facem două tone la grâu sau la rapiță, putem folosi și alți hibrizi, dar când trei tone e costul…ca să ieși undeva la zero, cu arenda, rate, leasing-uri, cu totul, dacă nu faci trei tone la hectar, ai o problemă, în următorul an închizi poarta. Nu se mai poate face agricultură în 2018 decât cu companii de top, cu producții de top, cu cercetare foarte multă. Probabil ca fac cercetare foarte multă cei de la Monsanto care la 2-3 ani scot hibrizi noi foarte productivi, rezistenți la scuturare, la secetă. E cu totul altceva. E o nouă tehnologie, exact cum e și în utilaje”, arată Dan Herțeg importanța geneticii de vârf pentru supraviețuirea afacerilor agricole.
”Fiecare își stabilește niste targeturi. Acum 10 ani, dacă îmi spunea cineva de 6 tone la rapiță, mă gândeam de două ori și nu credeam o dată. Acum, cred că se poate. De aia, simțind provocarea, cred că am vrea să mergem și noi spre 6 tone, să încercăm să facem o producție de rapiță Monsanto de 6 tone. Și cred că reușim, dacă ne ajută un pic timpul, cu ploile, cred că reușim. Dacă am mai primi o ploaie bună, 20-30 de litri o dată, de două ori, cred că am scoate 5-5,5 spre 6 tone în această solă de rapiță cu hibridul DKC IMARET CL de la Monsanto”, concluzionează fermierul.
