RĂSĂRIREA PORUMBULUI – afectată de temperaturile scăzute și de exces de umiditate!
Horia-Victor Hălmăjan -
Anul acesta, în multe parcele, răsărirea porumbului a fost neuniformă și cu multe goluri. În unele cazuri fenomenul a fost cauzat de temperaturile scăzute din timpul germinării și răsăririi, a diferenței mari de temperatură dintre zi și noapte sau a umidității în exces.
A fost un accident climatic sau o greșeală tehnologică?
Înainte ca tratamentele la sămânţă cu insectofungicide să creeze iluzia că protecția chimică evită „clocirea boabelor” semănate prea devreme, porumbul se semăna când temperatura solului la 10 cm adâncime, era de 10-12 oC. (Velican 1964). La Bîlteanu (1998), pragul era de 8 oC la 10 cm adâncime, dar se menționa faptul că „vremea este spre încălzire”. Când se folosesc acum anumiți hibrizi recomandați pentru semănatul timpuriu, trebuie avută în vedere, pe cât este posibil acest lucru, o prognoză meteo pentru următoarele 15 zile, care să prevadă încălzirea vremii.
În ultimii ani, conștienți sau nu de schimbările climatice, unii fermieri seamănă în „ferestrele primăverii” în strategiile de evitare a secetei și arșiței care pot apare în timpul înfloririi și polenizării porumbului. Dar dacă se grăbesc prea tare sau revin temperaturile scăzute, producţia finală poate fi (puternic) afectată.
În Franţa, se recomandă ca temperatura de la nivelul seminţei să fie de 8-10 grade Celsius.
Ce recomandări primesc fermierii americani?
• Să nu se grăbească. Trebuie să aștepte ca temperatura în sol să depășească 10 grade Celsius, deoarece producţia este mai puternic afectată de temperatura mică de la semănat decât este de temperaturile scăzute care intervin după răsărire. În zonele cu frecvente variații mari de temperatură se recomandă să se aștepte până la 15-16 grade Celsius.
• Adâncimea de semănat să fie în jur de 4-5 cm, atunci când se seamănă devreme și solul este bine aprovizionat cu apă.
Când semănatul devreme este prea devreme?
Apa rece din sol afectează imbibiția seminţelor.
Germinarea seminţelor începe după ce acestea absorb apă, cca. 30% din masa lor, proces numit imbibiție.
Dacă apa absorbită este rece (temperatura este mai mică de 5 oC), membranele celulelor pot fi deteriorate și germinația poate fi compromisă prin faptul că este afectat procesul de conversiune a energiei din embrion, ceea ce duce la obținerea unor germeni anormali, neviabili (fig 1). Este foarte important ca imbibiția să aibă loc repede, imediat după semănat, înainte de o eventuală scădere semnificativă a temperaturii apei din sol. Imbibiția durează 24-36 de ore. Din acest motiv, se întrerupe semănatul cu două zile înainte de venirea iminentă a unui val de frig, pentru ca imbibiția seminţelor să nu se facă cu apă rece.
Variațiile de temperatură în timpul răsăririi afectează mezocotilul și coleoptilul.
Semănatul prea devreme în soluri reci sau variațiile mari de temperatură în timpul zilei (mai ales pe solurile ușoare pot determina deformarea mezocotilului (internod din tulpiniță, de culoare albă, între sămânţă și coleoptil) sau distrugerea coleoptilului (țesut în formă de teacă ce protejează prima frunză în timpul răsăririi).
În aceste condiții este afectat transferul nutrienților din bob către plantula de porumb. Aceasta devine autonomă (nu mai depinde de rezervele din bob, apar primele rădăcini coronare) în fenofaza de 4-5 frunze.
Observații
a) Pentru scurte perioade de timp, plantulele de porumb pot rezista la temperaturi de 0 oC după răsărire.
b) Plantulele de porumb nu sunt distruse de temperaturi scăzute atâta timp cât vârful de creștere nu este afectat.
c) Vârful de creștere este protejat de ger cât timp este în sol (până la 5-6 frunze). Temperatura în sol este mai mare cu 1-3 grade decât cea a aerului.
d) Bâlteanu (2003), afirmă că gerurile de – 4 oC distrug plantele.
Concluzie
Răsărirea neuniformă cauzată de germinația deficitară este urmarea unei greșeli tehnologice, deoarece semănatul prea devreme sau prea adânc a determinat imbibiția cu apă rece a seminţelor, ceea ce a condus la:
• apariția unor germeni anormali (foto 1),
• întreruperea alimentării plantulei cu rezervele din bob prin deformarea sau ruperea mezocotilui (foto 2).
Mulțumesc Dekalb pentru fotografii și materiale bibliografice.
Acest text este semnat de dr. ing Horia-Victor Hălmăjan, Conferențiar la USAMV București, Facultatea de Agricultură – Departamentul Științele Plantelor
