FERMIERII ROMÂNI REACȚIONEAZĂ: „NE OPUNEM PLAFONĂRII SUBVENȚIILOR! MERGEM LUNI LA BRUXELLES!”
agrointeligenta.ro -
Fermierii români, reacție imediată după anunțul Comisarului european pentru agricultură privind propunerea de a se plafona subvențiile plătite pe fermă. Phil Hogan a anunțat astăzi, vineri, 1 iunie, în mod oficial, propunerile pentru noua politică de sprijinire a agriculturii cu bani europeni, iar noile direcții includ o plafonare de cel mult 100.000 de euro pe fermă.
Citiți propunerile Comisiei Europene pentru noua Politică Agricolă Comună în articolul: ULTIMA ORĂ: S-A ANUNȚAT PLAFONAREA SUBVENȚIILOR! PLĂȚILE NU VOR MAI DEPĂȘI 100.000 DE EURO/FERMĂ!
Asociație Producătorilor de Porumb din România (APPR) este prima organizație de fermieri din țara noastră care reacționează la măsurile care vor afecta fermierii români. Structura a anunțat pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro că luni, 4 iunie, va avea o delegație ce va fi prezentă la Bruxelles tocmai pentru ”pentru discuții nemijlocite cu reprezentanții DG Agri pe marginea documentelor publicate de Comisie astăzi 1 iunie”.
”Opinia APPR, așa cum a mai fost comunicată, este că plafonarea plaților directe nu este o opțiune dezirabilă pentru Romania, deoarece ar penaliza tocmai fermele cele mai eficiente din economie, cele care s-au capitalizat și au investit masiv, s-au modernizat si creează locuri de muncă, contribuind, printr-un efect de antrenare, la ridicarea comunitaților rurale. În întâlnirea programată la începutul săptămânii viitoare cu oficiali din conducerea Direcției Generale pentru Agricultură și Pescuit a Comisiei Europene, delegația APPR urmează să discute aspecte legate de impactul propuselor reforme asupra sectorului agricol din țara noastră”, arată, în mod oficial, reprezentanții APPR pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Totodată, APPR vine cu o primă analiză a modificărilor esențiale propuse prin noile regulamente. Această analiză v-o prezentăm integral, ea fiind utilă tuturor fermierilor români care beneficiază sau pot beneficia de bani europeni prin măsuri de finanțare sau direct, prin subvențiile agricole plătite prin APIA:
”Statele membre vor stabili planuri strategice PAC pentru întreaga perioadă de programare (inclusiv o strategie de intervenție cu ținte cantitative și repere clare), pentru punerea în aplicare a sprijinul finanțat prin FEGA și FEADR în vederea realizării obiectivelor specifice prevăzute prin Regulament.
Cum mare parte din măsurile propuse presupun o coordonare si inter-condiționare între cei doi piloni, planul strategic PAC va fi gestionat, la nivel național, de o nouă autoritate, pentru asigurarea conformității planurilor cu strategiile de politică convenite. Opțiunea de a transfera până la 15% din plățile directe către dezvoltarea rurală sau invers, cu o flexibilitate suplimentară de încă 15% pentru finanțarea măsurilor ce vizează obiective climatice și de mediu din Pilonul 2, se propune să rămână la latitudinea guvernelor naționale.
O delegație a APPR se va afla luni 4 iunie la Bruxelles, pentru discuții nemijlocite cu reprezentanții DG Agri pe marginea documentelor publicate de Comisie astăzi 1 iunie.
Măsurile propuse pornesc de la ipoteza reducerii cu 5% a nivelului de sprijin prin PAC, avansată de Comisie în comunicarea de la începutul lui mai.
În ceea ce privește veniturile agricole, Comisia consideră necesară o mai bună direcționare a subvențiilor pentru a asigura un sprijin echitabil agricultorilor relativ cu veniturile din alte sectoare.
“Asigurarea unui nivel adecvat de sprijin și, prin urmare, a veniturilor din exploatații rămâne un element-cheie pentru viitor, pentru a asigura securitatea alimentară, ambitiile de mediu și climatice, precum și vitalitatea rurală. O mai bună orientare a sprijinului acordat fermelor mici și mijlocii și zonelor cu constrângeri naturale poate contribui la menținerea mai multor locuri de muncă în ferme și în activitatea agricolă pe întreg teritoriul, consolidând astfel structura socio-economică a zonelor rurale”, se arată în propunerea de Regulament.
Deși admite că orice redistribuire semnificativă a plăților directe către fermele și regiunile cu productivitate scăzută va duce, pe termen scurt, la o reducere a competitivității UE, se consideră că acestea ar răspunde altor exigențe, cum ar fi mediul și clima sau așteptările societății. De aceea, ar trebui însoțite de măsuri care să stimuleze performanța socio-economică, cât și pe cea de mediu a sectorului.
Concret, referitor la plățile directe, ca și in actualul cadru exercițiu bugetar, acestea vor fi de două feluri: decuplate și cuplate – și vor fi acordate fermierilor activi.
Plățile directe decuplate sunt următoarele: (a) sprijinul de bază pentru venituri; (b) sprijinul de venit complementar redistributiv; (c) sprijin suplimentar de venit pentru tinerii fermieri; (d) schemele de climă și de mediu.
Plățile directe cuplate sunt următoarele: (a) ajutorul de venit cuplat; (b) plata specifică culturii pentru bumbac.
În vederea reducerii disparităților actuale, COM propune plafonarea plăților directe la 100.000 EUR/an calendaristic, măsură aplicată în tandem cu degresivitatea, astfel: reducerea valorii plăților care depășesc 60.000 EUR cu cel puțin 25% pentru tranșa între 60.000 EUR și 75.000 EUR; cu cel puțin 50% pentru tranșa între 75 000 EUR și 90 000 EUR; cu cel puțin 75% pentru tranșa între 90.000 EUR și 100.000 EUR;
Dacă plafonarea sumelor primite de o singură exploatație și plățile degresive ar putea deveni obligatorii în statele membre, se vor scădea întâi costurile cu munca salariată și/sau cu munca membrilor de familie, pentru a evita pierderile de locuri de muncă. Pentru calcularea acestora, statele membre ar trebui să utilizeze salariile medii standard legate de o activitate agricolă la nivel național sau regional, înmulțite cu numărul unităților de lucru anuale declarate de agricultorul în cauză.
Sumele economisite vor rămâne la dispoziția statului membru pentru a contribui la finanțarea sprijinului de venit complementar redistributiv și, dacă este cazul, a altor intervenții din sfera plăților directe decuplate.
Redistribuirea sprijinului de la fermele mai mari la cele mai mici sau mijlocii, se propune să îmbrace forma unei plăți anuale decuplate suplimentare pe hectarul eligibil, acordată fermierilor care au dreptul la plata de bază. Statele membre vor avea flexibilitatea de a stabili o sumă pe hectar sau diferite sume pentru diferite tranșe de hectare, precum și numărul maxim de hectare pe agricultor pentru care se plătește sprijinul redistributiv.
Vești bune pentru tinerii fermieri: răspunzând priorității PAC de înnoire generațională și dezvoltare a spațiului rural, sprijinul suplimentar de venit destinat acestora are prevăzută o alocare totală de cel puțin 2% din totalul fondurilor pentru plăți directe din fiecare stat membru. Acesta se poate acorda ca supliment la plata de bază celor stabiliți pentru prima dată în agricultură.
În ceea ce privește performanța PAC în materie de mediu și schimări climatice, ambițiile legate de aceasta dincolo de orizontul anului 2020 le depășesc pe cele din actuala perioadă de programare, în care sunt asigurate primordial prin măsurile de eco-condiționalitate și înverzire. De fapt, se urmărește eficientizarea eco-condiționalității și a înverzirii în materie de mediu, sănătate, bunăstarea animalelor.
Obiectivele climatice și de mediu vor fi stabilite la nivelul UE și, de aici, statele membre vor elabora o combinație de măsuri obligatorii și voluntare în cadrul Pilonului 1 și Pilonului 2. Sprijinul financiar corespunzător ar urma să fie acordat în conformitate cu nevoile specifice naționale, regionale sau locale.
Schemele de climă și de mediu“ (schemele ecologice”) sunt voluntare pentru fermieri și se acordă numai celor care se angajează să respecte, pe hectarele eligibile, practici agricole benefice pentru climă și mediu. Lista practicilor agricole benefice pentru climă și mediu se stabilește la nivel național. O primă interpretare este că, spre deosebire de măsurile de înverzire din perioada curentă (care reprezintă 30% din totalul plăților directe), respectarea condiționalităților de mediu este aplicabilă tuturor plăților directe.
Sprijinul pentru schemele ecologice va reprezenta o sumă anuală pe unitatea de suprafață, stabilită fie suplimentar față de sprijinul pentru venitul de bază, fie ca suma ca o compensație pentru costurile suplimentare și veniturile pierdute ca urmare a respectării/depășirii angajamentelor de agromediu-climă stabilite.
Recunoscându-i utilitatea pentru sectoare sau tipuri de agricultură considerate importante din motive economice, sociale sau de mediu, se propune menținerea sprijinului cuplat. Aceste sectoare sunt: cereale, semințe oleaginoase, plante proteaginoase, leguminoase, in, cânepă, orez, nuci, cartofi pentru amidon, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, plante furajere uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie și cicoare, fructe și legume, vegetație arbustiferă cu ciclu scurt de producție si alte culturi nealimentare utilizate pentru fabricarea de produse ce pot înlocui combustibilii fosili.
Sprijinul se acordă pe hectar, numai pentru suprafața desemnată eligibilă de statul membru.
Dezvoltarea rurală propune urmatoarele tipuri de intervenții: angajamente de mediu, climatice și alte măsuri de gestionare; constrângeri naturale sau de altă natură; dezavantaje specifice zonei care rezultă din anumite cerințe obligatorii; investiții; instalarea tinerilor fermieri și înființarea de întreprinderi rurale (cu o primă de instalare de până la 100.000 EUR); instrumentele de gestionare a riscurilor; asocierea; schimbul de cunoștințe și informații.
Opinia APPR, așa cum a mai fost comunicată, este că plafonarea plaților directe nu este o opțiune dezirabilă pentru Romania, deoarece ar penaliza tocmai fermele cele mai eficiente din economie, cele care s-au capitalizat si au investit masiv, s-au modernizat si creează locuri de muncă, contribuind, printr-un efect de antrenare, la ridicarea comunitaților rurale.
În întâlnirea programată la începutul săptămânii viitoare cu oficiali din conducerea Direcției Generale pentru Agricultură și Pescuit a Comisiei Europene, delegația APPR urmează să discute aspecte legate de impactul propuselor reforme asupra sectorului agricol din țara noastră.
Despre APPR
APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare economică și profesională pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.
