DAN ȚANDEA conduce COOPERATIVA care a salvat BRÂNZA DE NĂSAL!
agrointeligenta.ro -
Fermierul Dan Cristian Țandea (48 ani) este președintele Cooperativei Someș-Arieș, formă asociativă cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro. Totodată, Țandea este și acționar la o fermă care lucrează 450 hectare de teren și deține 270 de vaci de lapte. Dintre acestea 120 sunt mulgătoare. Soția și fiul lui Dan Cristian Țandea dețin alte 56 de bivolițe, 44 de vaci și 700 de oi.
Laptele din fermele familiei Țandea din județul Cluj este comercializat către Cooperativa Someș Arieș. O fracție din producția de lapte colectată de Cooperativă e direcționată spre producătorul de lactate Unilact, care este membru al cooperativei și deține atât fermă proprie, cât și parte de procesare. O altă parte din laptele Cooperativei Someș Arieș ajunge la Friesland Campina și la Romfulda, iar o fracție este procesată tradițional chiar sub coordonarea lui Țandea.
„Noi, ca și cooperativă, suntem acționari în Fabrica de Brânzeturi Transilvania, societate al cărei administrator sunt eu. Acolo procesăm laptele și producem «Brânza de Năsal», pe care o realizăm ca marcă proprie pentru Napolact. Mai avem și marca noastră «Produs de Țaga», unde facem mai multe tipuri de brânzeturi: brânză fermentată cu pasta moale și pasta semi-tare”, ne-a declarat fermierul.
În jurul brânzei tradiționale fermentată natural în Grota de la Țaga s-a creat o adevărată vâlvă în ultimii ani, după ce corporația Friesland Campina a decis să închidă fabrica. Atunci a intervenit Dan Țandea și membrii Cooperativei pe care o prezidează și în urmă cu trei ani au salvat rarisimul sortiment de brânză autohton: „Am ajuns cu Friesland la o înțelegere să procesăm la Țaga brânza, noi fiind și furnizori de materie primă lapte către ei. Procesăm acolo laptele și obținem brânza, care e tot pentru ei, parte din ea. Rar se mai fac în România brânzeturi fermentate natural. Brânza asta este unică la nivel mondial, pentru că ea se maturează într-o grotă cu un mediu specific: temperatură între 12-14°C vara-iarna, umiditate peste 95%, în prezența unei bacterii care-i conferă un gust specific și un miros. E similară cu Camembertul. Brânza topită pe care o găsim în comerț ajunge la acea consistență tartinabilă printr-un proces termic și chimic. Aceasta ajunge brânză moale prin fermentare natural. Ce-o deosebește de toate celelalte brânzeturi e că în grota unde fermentează există bacteria Brevibacterium Linens, care trăiește în roca sarmatică din grotă, bacterie care nu poate fi mutată din acel mediu. De-aia nu o poți compara cu alte brânzeturi decât ca și consistență. Într-adevăr e o brânză puturoasă, cu un miros caracteristic, înțepător, dar cu un gust atât de plăcut”.
Acționar în Fabrica de Brânzeturi Transilvania, pe lângă Cooperativa Someș Arieș, este și Asociația Cluster Agro Food Ind Napoca – Agro Transilvania Cluster. Acest ONG, explică Dan Țandea, „are rol de catalizator, fiind menit să pună în contact membrii ei, deținători de companii din arealul transilvan, ca aceștia să comunice unul cu altul, generând astfel oportunități de legături economice între membri”.
Referitor la acest cumul de structuri asociative, a căror consecință vizibilă din exterior este bunăstarea membrilor lor, Dan Țandea vin cu niște explicații: „În Ardeal suntem mai uniți. Avem mai multă înțelegere. Mai lăsăm unul după altul”.
Ca istoric personal, Dan Țandea a absolvit Liceul Agricol Turda, a lucrat la mai multe dispensare veterinare din mai multe circumscripții veterinare. Ulterior a făcut Institutul Agronomic din Cluj. În 1996 s-a lăsat de slujba la stat și s-a făcut fermier: „Am început cu oi. Eu am fost crescător de oi. Părinții mei n-au avut vacă-n bătătură. Oaia o am și-acum. Cai și oi am avut noi. Am ajuns, să zic așa, dintr-o greșeală, să țin vaca, după ce Dan Ovidiu, directorul meu de la IAS, care la un moment dat a zis către mine, arătându-mi o curte veche: «Măi băiete, aici o să fie plin de vaci și noi doi o să le creștem aici». Și la un moment dat, în 2006, mă sună: «Ia-ți concediu, că ne vin 100 de vaci din Austria. Când ți-am spus că ne-apucăm de vaci, ne apucăm de vaci». Așa am ajuns să cresc vaca și să aibă o pondere mai mare în viața mea decât oaia. Da, oaia o creștem pentru că am crescut oaie de când îs și nu cred că voi renunța cât voi trăi la oaie. Și bivolul am ajuns să-l cresc, pentru că-i pe cale de dispariție. Cândva am lucrat într-o zonă unde 95% erau bivoli. Numai la CAP erau vaci. Și acum nu mai e picior de bivol acolo”.
Rezumând portretul lui Dan Țandea, l-am putea cataloga drept un „om de echipă tradiționalist”.
Acest material face parte din proiectul special Agrointeligența – FERMIERII ROMÂNIEI
