• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de lufa – buretele vegetal. Cum a reușit o brăileancă să transforme o plantă comună într-o afacere de succes pe o suprafață mai mică de un hectar

    agrointeligenta.ro -

    Castravete lufa din care se obțin bureții vegetali, un produs de îngrijire corporală, dar nu numai, sunt o cultură agricolă profitabilă pentru cei care au descoperit această nișă. Cea mai bună dovadă este Mihaela Arion din Brăila, care a reușit să dezvolte în ultimii ani o afacere în adevăratul sens al cuvântului și care are contracte cu unul dintre cele mai mari lanțuri de magazine pentru îngrijire corporală din țară.

    Mihaela Arion a început afacerea cu lufa în urmă cu cinci ani, atunci când a decis să renunțe la cultivarea legumelor și să deschidă o afacere nouă în localitatea Baldovinești, acolo unde are deține o suprafață de 7.000 mp. ”Înainte cultivam legume, morcovi, ceapă, aveam solarii, dar am fost dezamăgită de tot ce înseamnă statul la taraba din piață și am decis să renunț. Atunci am spus că orice aș face nu vreau să mai ajung în piață si pentru că aveam câteva fire de lufa în curte am început această cultură. La început a fost ca un joc, am plantat câțiva araci și apoi ne-am dezvoltat”, povestește femeia de afaceri cum a intrat în acest business.

    Zucche4Puțină lume știe că lufa este de fapt o legumă aflată de foarte mult timp în curțile românilor din partea de sud-est a țării și dintotdeauna a fost folosită ca și burete.

    Marketingul, cheia succesului

    ”Este o plantă destul de comună în țara noastră. Nu este nimic exotic în ea, țăranii o cultivau, puneau câteva fire și o foloseau ca atare, ca burete, până acum 50-60 de ani când au apărut pe piață bureții sintetici și toată lumea a trecut la ei. Ea creștea ca o plantă din flora spontană. La început nu a fost o investiție mare pentru că am luat semințele de la noi din curte și a fost ca o joacă. Noi aveam infrastructura pentru cultivarea legumelor, aveam cunoștințele necesare unor culturi agricole. În schimb investiția este foarte mare în timp.

    Singura noutate pe care am adus-o noi a fost că am privit-o ca pe un produs industrial și nu ca pe unul agricol. Aici este diferența și în marketing pentru că asta implică o sortare adecvată, trebuie să fie numai fructe de calitate, trebuie curățate, eventual spălate, ambalate, etichetate și atunci el devine un produs ca atare, nu mai este un fruct cules la grămadă și pus în niște lăzi”, spune Mihaela Arion.

    Secretul stă însă în marketing: ”Am făcut o campanie de marketing online, pe site-urile magazinelor online, am trimis emailuri, am trimis mostre, nimic sofisticat, dar este muncă altfel de cât la piață și altfel decât cea cu care sunt obişnuiţi oamenii de la țară”.

    Cultură similară cu castravetele obișnuit

    Tehnologia de cultură nu este complicată și se aseamănă foarte mult cu cea a castravetelui. ”Sunt plante agățătoare, se palisează, arata ca niște castraveți sau dovlecei și au un ciclu de viață destul de lung. Le plantăm la începutul lunii mai în solar și recoltarea începe la sfârşitul lui august și ține până la îngheț. Noi le facem tratamente clasice pentru castraveți și bostănoase, dar nu ne-am confruntat cu atacuri mari de dăunători, deși am avut fel de fel de acarieni, dar am aplicat tratamente preventive, fără a exagera însă”, explică producătoarea de bureți lufa.

    În ceea ce privește păstrarea acestora, fructele se lasă pe plantă până se coc bine, apoi se decojesc, se usucă și apoi se păstrează în saci de plastic, aerisite să nu mucegăiască. Locul de depozitare cel mai bun este în podul casei sau pentru cantități mai mari în spații bine aerisite unde nu este mucegai sau umezeală.

    Transformarea unei culturi într-un business în adevăratul sens al cuvântului este reprezentată de desfacere, iar brăileanca a reușit să găsească rețeta succesului pentru produsul său: magazinele online, centrele spa și magazinele cu produse de îngrijire corporală. Intrarea pe piață nu a fost foarte dificilă, având în vedere că era un produs nou, dar a constat în foarte multă ”hârțogăraie”.

    ”Ca să poți intra pe piață e greu pentru că produsul trebuie etichetat, un cod de bare, este fiscalizat, nu poți să îl vinzi la piață. Trebuie trecut prin contabilitate, să existe o transabilitate de la certificatul de producător de la primărie până la declararea la APIA. În plus trebuie investiți niște bani în produs, pentru că, deși el este finit trebuie sortat, astfel încât să fie cât de cât uniform deoarece vorbim până la urmă de un fruct natural și nu sunt toate la fel, iar pe raft trebuie să aibă o formă comercială”, explică Mihaela Arion.

    Burete lungMagazinele DM, cel mai mare client

    Cel mai important client al Mihaelei Arion este lanțul de magazine DM. Toată aventura a devenit serioasă în urmă cu trei ani, atunci când, după ce au trimis câteva mostre, o prezentare și fotografii ale produselor, reprezentanții lanțului nemțesc au acceptat să colaboreze cu ei. ”Am încheiat un contract și de trei ani ne ținem de el foarte strâns. Fiind o multinațională prima dată au privit cu neîncredere producătorul român, în principal din punct de vedere al seriozității. Primele lor întrebări au fost <<Aveți atâtea produse și ni le puteți livra respectând o procedură similară multinaționalelor: într-un termen limită, produsele să arate așa cum spui și să fii serios?>>”, povestește brăileanca primul contact concret cu aceștia.

    ”Am făcut prima livrare în noiembrie și ne-am dus cu ea până în februarie, dar a fost primul an, nici ei nu știau ce să ceară, nici noi ce să oferim, așa că a fost o acceptare de comun acord. Livrarea nu este ușoară mai ales la un lanț de 50 de magazine. Ei dau comanda și în două zile vor produsul pe raft, așa că nu este simplu”. Apoi totul a decurs natural. ”Ei vor să aibă produsul pe raft ca un produs industrial. Încercăm să creștem odată cu cererea și să ne formăm clienții în așa fel încât și ei să țină pasul cu noi și noi cu ei. La nivelul cererii de acum se poate ține pasul, la nivelul anilor viitori, gândim puțin altfel problema, deja ne trebuie alte spații de depozitare şi alte câteva chestiuni pentru că orice dezvoltare implică anumite costuri”.

    lufaBureții lufa în comerț

    Deși este vorba de o plantă, pierderile sunt foarte mici, fructele se folosesc în proporție de 98-99%, singurele care nu pot fi utilizate sunt cele care sunt bolnave sau se strică. Restul, indiferent de mărime sunt folosite pentru cele trei produse pe care le realizează: ”Comercializăm toate fructele sub diferite forme. Avem trei produse: un burete cilindric care are prețul cel mai mic pentru că are cea mai puțină manoperă și reprezintă cam 60% din producție, apoi un tip de mănușă de baie, unde se valorifică plantele mai mici, mai cocârjate, acestea se taie, se coasă ca o mănușă și este mai scump pentru că presupune și manoperă și mai sunt produsele mai mari, mai groase și care sunt cam 10-15% din producție și care sunt bureții lungi pentru spălatul pe spate”.

    În ceea ce privește profitul obținut din afacerea pe care o conduce, Mihaela Arion spune că deși nu este vorba de un câștig spectaculos a reușit să se extindă și intenționează să facă acest lucru în continuare.

    La prima recoltă a avut în jur de 1.000 de fructe, iar în prezent a ajuns la 10.000.

    Foto: beautybyjules.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Guvernul – decizie astăzi care îi vizează și pe fermieri Câte kg are un metru cub de lemne în funcție de tipul lemnului Legea arendei – adoptată de Parlament! Contracte pe minim 7 ani, cu valabilitate și după decesul arendatorului

    Ultimele știri

    Ministrul Barbu – cel mai mare regret după primul mandat. ”Aștept o analiză de la Consiliul Concurenței” Florin Barbu vrea să crească subvenția APIA la hectar Subvenții APIA 2025. Data la care se reiau plățile către fermieri după Anul Nou