Înființarea perdelelor forestiere – proiect ratat și în 2014. Cine sunt vinovații?
agrointeligenta.ro -
Înființarea perdelelor forestiere părea una dintre prioritățile Guvernului în acest an, când, în iunie, s-a dat chiar și o ordonanță de urgență prin care lucrările să fie grăbite și să nu întârzie mai mult de toamna lui 2014. La final de decembrie ne regăsim, însă, cu aceeași problemă a drumurilor blocate de zăpadă, a autostrăzilor închise și a troienelor înșirate pe ogoare.
Costurile înființării unui hectar de perdele forestiere se ridică la 2.500 de euro, spun silvicultorii. La această sumă se pot adăuga lucrări de desecare, acolo unde este cazul. Chiar și așa, suma este derizorie față de cele 35 de milioane de euro cheltuite doar anul acesta de CNADR pentru a cumpăra autofreze și autospeciale șenilate. Cum comanda a fost dată însă abia pe 30 octombrie, nici vorbă ca noile mașini de înzăpezit să ajungă și să poată fi folosite în această iarnă – deci banii au fost ca și aruncați, iar la anul va fi dată altă comandă, pentru ”înnoirea” parcului de utilaje.
În iunie, Guvernul vorbea de un program pentru perdelele forestiere. Realizarea obiectivelor de investiții aferente acestuia revine, conform OUG, Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, în calitate de autoritate contractantă indiferent de forma de proprietate a terenurilor.
În noiembrie, cu turle și surlițe, se anunța începerea plantărilor pentru prima perdea forestieră de după 1989, care să apere şoselele de viscol şi zăpadă, au început să fie plantate de-a lungul autostrăzii A2, la Feteşti, de către Romsilva. Doar 11 kilometri.
Revenind la ordonanța de urgență emisă în acest an de către Guvern, aceasta prevedea că ”necesarul de perdele forestiere de protecție de-a lungul autostrăzilor și drumurilor naționale este de 1.752,352 de kilometri, în prezent nefiind realizată nicio perdea forestieră de protecție de acest tip”. Totuși, în perioada 2005-2006 au fost realizate documentațiile tehnic-economice pentru înființarea unei suprafețe de 19.965 de hectare de perdele forestiere din care 3.460 de hectare perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații împotriva înzăpezirii și 16.505 ha de eprdele forestiere de protecție a câmpului împotriva factorilor cliamtici – 4.496 ha în Teleorman, 5.006 în județul Olt, 5.000 ha în Dolj și 2.003 în Mehedinți. Toate negru pe alb, în dosare frumos așezate într-un birou, unde s-a așternut praful de aproape 10 ani de când au fost întocmite aceste documentații.
Doar Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate organiza procedurile de atribuire a contractelor de servicii pentru întocmirea documentațiilor cadastrale și asigură derularea contractelor. Urmează structurile teritoriale de specialitate ale autorităților publice central care răspund de silvicultură. Despre finanțare, tot Guvernul precizează că acestea se vor face din fonduri exteren nerambursabile post aderare și de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate.
Când vine vorba, însă despre implementarea propriu-zisă a programului pentru perdele forestiere, conducerea Romsilva se apără și spune ba că încă nu are utilajele necesare, ba că înființarea perdelelor forestiere este îngreunată de neclaritățile funciare. Sau și una, și alta.
“Este o mare problemă la ora actuală pentru că nu sunt efectuate aceste măsurători şi întabulări. Poziţionarea corectă a fiecărui proprietar este foarte greoaie, mai ales în zona întinsă de câmpie. Consider că paşii se vor face mai repede când se vor cadastra terenurile agricole. Ştiu că se găseşte în atenţia ANCPI (n.r. – Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) şi a Guvernului să se cadastreze majoritatea localităţilor, mai ales cele din câmpie, în aşa fel încât să putem realiza mai uşor aceste coridoare, pentru că din punct de vedere tehnic nu este nicio problemă”, declara în cursul acestui an Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva, citat de Focus Energetic.
Mai mult, de fiecare dată, conducerea Romsilva aruncă mâța și în curtea celor care au proiectat autostrăzi (deși unele sunt construite de zeci de ani). Astfel, Crăciunesc declara pentru aceeași publicație că proiectele de autostrăzi, de exemplu, nu au avut prevăzută crearea perdelelor forestiere pentru protecţia la visol şi zăpadă, care îngreunează sau blochează traficul pe aceste drumuri. Adam Crăciunescu a precizat că studiul de impact asupra mediului, parte a proiectului pentru construirea de autostrăzi, este cel care trebuie să arate că trebuie create astfel de perdele de protecţie.
Ca o concluzie, este evident că nici 2014 nu a fost anul în care programul special pentru înființarea de perdele forestiere să aibă vreo realizare. Întâmpinăm 2015 cu nămeți, drumuri blocate de troiene, autorități depășite de situație și o Romsilva care moțăie la focul de lemne din sobă. Tot ce putem să facem este să fim optimiști, să sperăm că peste 12 luni, aceeași conducere la Regiei – sau poate alta, mai competentă, ne va anunța că ninsoarea nu mai reprezintă nici un pericol pentru că perdelele forestiere există și că omătul este o bucurie, nu o povară națională!
