Cultura dudului – o afacere cu un uriaș potențial de profit pentru micii fermieri
Roxana Dobre -
Cultura dudului ar putea reintra în atenția fermierilor români după ce săptămâna trecută, pe 9 iunie, a intrat în vigoare o propunere legislativă care completează registrul pomicol național cu această specie, făcând posibilă accesarea de fonduri europene și pentru livada de dud.
Mai mult, în magazine, fructele de dud sunt foarte căutate și, odată deshidratate și ambalate, ajung să coste și 150 de lei/kilogram. În plus, creșterea viermilor de mătase aduce în 2015 un sprijin cuplat consistent în cadrul subvențiilor plătite anual de APIA către fermieri.
Dudul este cultivat de sute de ani pentru frunza lui suculentă şi bogată în substanţe nutritive care reprezintă şi unica hrană pentru creşterea viermelui de mătase din specia Bombyx mori. Lemnul de dud este căutat şi el de dogari pentru învechirea ţuicii, iar fructele au calități terapeutice extraordinare. Cu toate acestea fermierii nu impulsionați să înființeze culturi de dud, specie pomicolă pentru care nu se pot lua fonduri europene.
În ultimii ani, România nu au mai fost înființate noi plantații de dud, iar cele existente fie au rămas ale comunităților, fie au intrat pe parcele în proprietatea celor cărora le-au fost retrocedate terenurile.
Pe teritoriul țării avem prezente toate cele trei feluri de varietăți de dud: dudul negru, dudul alb și dudul roșu.
Duzii se pot planta primăvara sau toamna
Duzii se plantează toamna sau primăvara, dar perioada cea mai indicată este începând din luna octombrie (după căderea frunzelor) şi terminând cu 15-20 zile înainte de apariția înghețului. Astfel, până în primăvară, rădăcinile îşi vindecă rănile şi reuşesc chiar, să-şi formeze rădăcinile noi.
Pentru plantarea duzilor este nevoie ca suprafața să fie desfundată la adâncimi mici de 40-50 cm, iar dimensiunea unei gropi în care se pune puietul ar trebui să aibă dimensiunile de 0,60X0,60X0,80 m.
Dacă terenul nu a fost desfundat, gropile se fac cu două-trei luni înainte de plantare, iar dimensiunile lor vor fi de1X1X0,8 m. Numai în anii cu toamnă secetoasă şi în regiunile cu ierni aspre, fără zăpadă, este mai bine ca plantarea să se facă în primăvară, cu condiția ca aceasta să se execute cât mai devreme şi în teren desfundat sau gropi făcute din toamnă.
Greşelile frecvente care pot constitui cauzele neprinderii duzilor la plantare sunt următoarele:
– plantarea prea adâncă sau prea la suprafață;
– acoperirea rădăcinilor cu pământ bulgăros, uscat;
– neaplicarea tasării (călcării) pământului pe rădăcini;
– folosirea la plantare a unor duzi deshidratați.
Fertilizarea duzilor cu mraniță, azotat de amoniu, sare potasică și superfosfat
După ce rădăcinile au fost acoperite cu un strat de 3-4 cm, se calcă pământul din groapă începând de la margine către centrul ei. După primul călcat se așază în fiecare groapă 3-4 kg gunoi de grajd bine descompus (mraniță), 20-30 g azotat de amoniu, 20-30 g sare potasică şi 50-60 g superfosfat (substanță activă). Dacă solul este uscat, se udă cu 5- 10 litri apă, pentru a realiza un contact mai rapid al rădăcinilor şi a asigura o umiditate bună.
Trebuie reținut că îngrăşămintele nu trebuie să vină în contact direct cu rădăcinile dudului deoarece se poate provoca îmbolnăvirea lor.
În timpul plantatului, din timp în timp, cu mişcări verticale repezi şi scurte, se mişcă pomul în scopul de a permite pământului să se strecoare printre rădăcini.
În primăverile secetoase, pentru a asigura un procent ridicat de prindere, udatul puieților de dud se repetă de mai multe ori. În cazul plantării de toamnă, duzii nu se mai udă însă muşuroaiele se fac ceva mai mari pentru a-i proteja de ger.
Are nevoie de irigații suplimentare sau udări
Dudul este un mare consumator de apă, așa că are nevoie de irigații suplimentare sau udări, mai ales dacă zona sau perioada sunt secetoase.
Tăierea coroanei în perioada de creștere, pentru a-i da formă, se practică în cazul plantațiilor mai extinse.
Protejarea de îngheț târziu este foarte importană, mai ales la duzii tineri (îmbrăcare sau focuri).
Duzii trebuie curățați de omizi dăunătoare prin stropiri cu soluții recomandate contra omizilor sau altor insecte, dacă este cazul. Maturitatea este timpurie, astfel că vara pomul e plin de fructe (are o fructificație abundentă).
Fructele sunt usor perisabile
Dudele se culeg cu grijă, pentru a nu fi zdrobite. Nu rezistă multă vreme, din păcate, ele trebuie consumate cât mai repede. Se pot congela, eventual, în cantități mici, pentru a fi decongelate pe parcurs pentru consum.
Frunzele se culeg în saci de hârtie sau pânză, direct de pe ramuri, pe toată perioada verii. Frunzele se întind în straturi subțiri pe rame în încăperi uscate. Pe cale artificială, se usucă la o temperatură de 50-60 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se obține 1 kg produs uscat căutat în pentru tratamente medicinale. Dacă sunt folosite în sericicultură, frunzele se dau proaspete.
Prețul de vânzare a fructelor în magazinele de specialitate sare de 150 de lei pe kilogram
Revoluţia „bio” din ultimii ani a readus în atenţia nutriţioniştilor beneficiile consumului de dude proaspete, uscate sau procesate.
„Sunt sursă de proteine, vitamina C, fier și antioxidanți (resveratrol). Resveratrolul ajută la prevenirea semnelor de îmbătrânire, distruge celulele canceroase”, spune unul dintre magazinele online care vând dude deshidratate.
Câteva prețuri actuale ale dudelor deshidratate, în magazinele bio și raw din România:
• Rapunzel – 15,5 lei/100 gr (adică 155 lei/kg)
• Nutrisslim – 24,8 lei / 150 gr (adică 165,33 lei/kg)
• Bio-Sarida – 39,5 lei / 250 gr (adică 158 lei/kg)
• Bio Flores – 26,17 lei / 250gr (adică 104,68 lei/kg)
Producție de fructe – minim 8 tone/ha
Există mai multe modalităţi de cultivare a dudului, intensive, semi-intensive sau clasice.
Dacă ne referim la o plantație clasică de dud cu trunchi înalt, distanța de plantare trebuie să fie de 5 m între pomi, când înălțimea tulpinii dudului este de 150-200 cm iar coroana duzilor va fi condusă sub formă de vas cu 4-5 etaje.
Pe un hectar de teren se pot planta, în felul acesta, 400 de duzi. Într-un an bun, capacitatea de producţie este de minim 8 tone fructe proaspete la hectar, adică 1,2 tone fructe uscate.
În acest caz, deja vorbim o afacere serioasă care necesită investiţii de genul uscătorului industrial, la care se mai adaugă o linie profesională de ambalat şi etichetat, al cărei preţ diferă în funcţie de capacitate şi de producător.
Costul utilajelor pentru procesare pot să depăşească 100.000 de euro.
Varianta „prudentă”: Producţia din spatele casei
În lipsa unor conexiuni peste hotare şi a unor resurse fianciare consistente în spate, un investitor poate adopta modelul prudent, cu riscuri minime. În loc de zece hectare şi utilaje de zeci de mii de euro, poate fi folosită curtea din spatele casei. În acest caz singura investiție ar fi de 200 de euro, atât cât costă un deshidrator de uz casnic. Nu apelăm nici la zilieri, activităţile de recoltare, sortare şi ambalare urmând să le realizăm în familie.
Pe un teren de 40 pe 40 metri, deci 1600 mp, mergem pe o densitate de 5/5 m între pomi, adică vom avea 16 duzi. Îi lăsăm să crească rustic, nu cheltuim pe produse de uz fitosanitar şi nici pe îngrăşăminte chimice. În aceste condiţii, socotim o producţie la jumătate din valoarea celei comerciale, adică de doar 10 kg fructe proaspete/copac ajuns la maturitate. Vom avea 1,5 kg fructe uscate la un pom, deci 24 kg dude uscate, produse în curtea noastră. Putem fără probleme să ne adresăm direct consumatorului sau să încercăm să vindem prin distribuitorii, băcăniile şi magazinele bio. Chiar dacă le dăm cu 90 de lei/kg, lăsând magazinul să practice un adaos consistent până la 150 de lei, tot vom obţine 2160 de lei/an.
Creşterea acestui venit anual ţine de puterea de negociere cu distribuitorii sau de posibilitatea vânzării directe către consumator, să zicem prin internet. Dacă cererea se va dovedi mare, fermierul poate oricând să își extindă suprafața cultivată.
Frunza de dud, unica hrană pentru creşterea viermelui de mătase
Cultura viermilor de mătase a scăzut brusc după 1990, drept urmare nici nu au mai fost înființate noi plantații de duzi. Viermii de mătase au intrat din nou în atenția fermierilor după ce în 2007 UE a stabilit că sericicultorii pot beneficia de un sprijin financiar din fonduri europene de aproape 134 de euro pentru fiecare cutie de ouă de viermi utilizată, dacă livrează producția unei unități de procesare autorizate.
În 2015, APIA plătește un sprijin cuplat pentru creșterea viermilor de mătase se acordă fermierilor activi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) achiziţionează cutii de câte 10 grame de ouă de viermi de mătase/cutie de la unităţi autorizate sanitar veterinar, din care se obţin minimum 15 kg gogoşi crude mătase;
b) să aibă încheiat un contract de livrare cu o unitate de procesare/operator din domeniu pentru minimum 15 kg gogoşi crude pentru fiecare cutie de 10 grame de ouă de viermi de mătase eclozionabile. Unitatea de procesare/operatorul din domeniu are ca obiect de activitate comerţul gogoşilor de mătase şi/sau pregătirea fibrelor şi filarea fibrelor textile şi/sau producţia de ţesături;
c) SCZ se acordă pentru viermii de mătase aferenţi unei producţii minime de 15 kg gogoşi crude/cutie de ouă.
Dudele conțin cel mai puternic antioxidant din lume
Fructele de dud conțin vitamina C și vitaminele A și E, acid folic și betacaroten. Sunt bogate în grupul de vitamine B, vitamina K și în minerale precum calciu, fosfor, fier, magneziu, potasiu și mangan. Totodată, ele conțin cel mai puternic antioxidant din lume, lucru demonstrat de culoarea închisă a lor.
Resveratrolul din compoziția dudelor este considerat cel mai puternic antioxidant natural. Studiile efectuate de cercetători au arătat că resveratrolul protejează împotriva alterării vaselor de sânge. Grație antioxidanților din compoziție, fructele de dud sunt aliat în lupta cu cancerul, affecțiunile neurologice, diabetul și infecțiile bacteriene.
