Primește revista gratuită Promovează afacerea ta Despre noi și contact
ȘTIRI AGRICOLE CATEGORII PRODUSE AUTORI ARHIVĂ

AZI 10:11 Culturile, sufocate de arșiță: La nivelul lanului de grâu se ajunge și la 50 de grade Celsius!

AZI 09:41 APIA anunță: A început procesarea dosarelor pentru subvențiile fermierilor din eșantionul de control

IERI 19:24 Fermierii au fost MINȚIȚI: APIA nu poate debloca dosarele agricultorilor care au fost în control!

Cât câștigă un zilier în agricultură: Angajații tocmiți cu ziua au venituri lunare mai mari decât un profesor. Bonus: masă, casă și țigări!

zilieri la capsuni

Creșterea salariului minim pe economie aduce și o creștere teoretică pentru ceea ce înseamnă câștigul unui zilier. În realitate, sumele pe care le câștigă cei care muncesc cu ziua sunt negociate cu fermierii, cererea pentru mână de lucru fiind mare mai ales pe perioada verii. Aproape că nu există fermă în România unde să nu ia oameni la lucru cu ziua la recoltat și semănat, în ciuda faptului că mare parte din muncă este făcută acum cu utilaje agricole performante.

În Moldova, zilierii primesc 40-50 de lei/zi

Doru Andrici, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante tehnice – Botoșani, spune că în județ și în zona sa sunt folosiți zilierii mai ales în vârf de sezon la semănat sau la condiționat semințe. Aici este muncă numai sezonieră. Mâna de lucru nu reprezintă o problemă găsindu-se localnici dornici de munca cu ziua. Sunt plătiți cu 40 – 50 de lei pe zi și li se oferă o masă la prânz.

“Eu am registrul în care îi înregistrez, dau 16 la sută la stat și stau liniștit. Până acum câțiva ani de zile când nu era reglementată chestiunea zilierilor și erau probleme, dar acum, cu registrul de evidență, treaba merge mai bine”, ne-a spus Doru Andrici.

Fermierul spune că în general sunt aceeași oameni în fiecare an pentru că “angajatorul” își păstrează muncitorii cu care lucrează, iar aceștia prind experiență de la un an la altul și știu exact ce este de făcut.

L-am întrebat pe Doru Andrici dacă printre oamenii dornici de muncă se află și studenți care să câștige un ban pe perioada verii. El spune că nici vorbă de așa ceva.

“Studenții nu prea vor să facă practică sau să vină la muncă. Eu acum doi ani de zile am avut un student tocmai din Franța venit care a stat patru luni la noi. A vrut să vadă cum se face agricultură în România. Acum ceva timp am fost la Iași la Universitate și chiar am pus problema de ce nu se încearcă să se treacă în programa școlară mai multă practică în ferme. Teoria este bună dar doar practic poți vedea cum stă agricultura. La teorie învață utilajele din fermă care nici nu știu dacă mai sunt prin ferme acum”, ne explică Andrici.

În Ardeal sunt preferați angajații permanenți

Fermierii mari din zona Clujului, dar și din restul țării lucrează astăzi cu utilaje computerizate, așa că nu se riscă să le lase pe mâna unui angajat plătit cu ziua și care nu are nici o specializare.

“Noi folosim mult muncă mecanizată. Avem angajați permanenți. E și normal pentru că nu poți lăsa un utilaj care valorează 200.000 de euro pe mâna unui om care nu este specializat. Este și foarte stufoasă documentația ca să lucrezi cu un zilier și nu cred că merită. Plus că au rămas puțini oameni în localitate. Majoritatea au plecat la oraș sau au propria fermă. Noi avem nevoie în principal doar de tractoriști”, ne-a declarat ing. Iosif Balla, președintele Asociației producåtorilor agricoli – Cluj.

La căpșuni se pot pune ușor bani deoparte

Tot în Ardeal, dar la Halmeu, ”Patria căpșunilor”, se caută zilieri mai ales pentru recoltare. “La ora actuală în Halmeu sunt peste 1.000 de zilieri veniți din toată țara. Sunt cazați la oameni. Producătorii mai mari deja au relații multianuale în special cu oameni din Maramureș, din Sălaj, județe limitrofe unde nu prea este de lucru. Sunt unii care stau din primăvară până-n toamnă, că fermieru-și mai reține o parte dintre culegători, chiar dacă nu pe toți, că urmează legumele, pentru că la noi, la Halmeu, căpșunul e doar primul produs. Din banii pe care-i obțin din căpșun, fermierii investesc în tomate, în ardei, în gulii, în varză”, a declarat pentru Agrointeligența Ludovic Incze, primarul din Halmeu.

Tot el ne-a spus că în localitate s-a dezvoltat o mini-infrastructură pentru zilieri:  “Sunt printre noi fermiericare pot să asigure condiții inclusiv cameră de baie, sunt alții care îi culcă în anexe gospodărești cu paturi improvizate, pe saltele. Fiecare în funcție de posibilități”. După un sezon de muncă la Halmeu, care se întinde pe cel mult două luni (între jumătatea lui aprilie și prima decadă a lui iunie), un sezonier poate să pună deoparte cam 1000 de euro, dacă e strâns la pungă: “N-ar avea pe ce să cheltuiască, că mâncarea o primește de la fermieri, cazarea-i gratis”. În medie, la Halmeu, un zilier ia cam 100 de lei zi, mai puțin pentru perioade mai lungi.

zilieri

În Vrancea, zilierii nu își au locul în cultura mare

Și la Vrancea, cu excepția celor care au vii sau livezi, puțini mai lucrează cu zilieri, ne-a spus Constantin Bazon, președintele Asociației cultivatorilor de cereale și plante din județ.
“Situația în care mai este folosită mână de lucru umană este nesemnificativă, de nici 1%. Mai ales că nu se cultivă loturi de hibridare la porumb unde lucrările sunt mai multe. De regulă, lucrările la fermele noastre se fac cu personalul angajat, rareori sunt folosiți zilieri pentru că nu mai efectuăm prașilă și întreținere manuală. Dar atât cât folosim ne lovim de dificultățile de rigoare. Oamenii trebuie să aducă buletinul, trebuie să îi trecem în registru. Pentru asta îți trebuie un om special care să țină evidența”, ne-a spus Bazon.

El spune că și cei care au zilieri la lucru au mari bătăi de cap. ”Avem colegi care sunt pomicultori care iar acolo necesită forță de muncă mai multă dar este un calvar întreg cu evidența zilierilor. Plus că omul nu mai vine, pentru că noi funcționând în totalitate conform legii, nu îi convine să vină să îndeplinească atâtea formalități”, ne-a declarat fermierul vrâncean.
El spune că și angajații permanenți se găsesc greu și sunt din ce în ce mai necalificați. “Îi luăm îi formăm noi ca pe urmă să plece la alte ferme. Această meserie presupune cunoștințe temeinice pentru că presupune lucrul cu utilaje valoroase care trebuie și întreținute. Cei pe care îi avem deja sunt la vârsta pensionării și chiar ne facem probleme că nu avem cu cine să îi înlocuim”, explică Constantin Bazon.

cules cirese

În pomicultură se dau 35 de lei/zi

În pomicultură, procentul de zilieri folosiți este destul de mare mai ales când vine vorba de recoltarea fructelor, tocmai de aceea cultivatorii de fructe cer prelungirea termenului de 90 de zile, perioadă maximă în care poate fi folosit un zilier pe an. Celelalte lucrări se fac mecanizat.

“Noi am optat pentru prelungirea perioadei de folosire a zilierilor, perioada de 90 de zile maxim. Pentru că sunt necesari mai ales în vârf de sezon când avem nevoie de forță de muncă. Dacă nu culegem cireșele în maxim o săptămână de când sunt coapte, atunci riscăm. Forța de muncă este din ce în ce mai scumpă, mai slab pregătită și pretențioasă”, ne-a explicat Aurel Tănase – președintele OIPA Fructe Legume. El spune că zilierii sunt extrem de necesari, dar cei de pe plan local sunt puțin pomicultorii fiind nevoiți să îi transporte din alte județe.

Salariile sunt de 35 de lei pe zi. Se adaugă mâncarea și apa pe care trebuie să o asiguri mai ales în zilele caniculare. Oamenii sunt folosiți la recoltat pentru că la celelate lucrări se folosesc utilaje specifice.

recoltare cartofi

La cartofii timpurii, un zilier ia și 100 lei/zi

Forța de muncă tot mai scumpă și lipsa oamenilor care să meargă cu ziua, i-a făcut pe cultivatorii de la Lungulețu să treacă pe partea mecanizată sau să lucreze pământul în familie.

“Din cauza banilor, pe suprafețele mari se folosesc mașinile agricole. Cât mai mult s-a mecanizat pentru că mâna de lucru este scumpă, așa că majoritatea localnicilor au făcut o ivestiție majoră dar bună. Așa știu că nu mai stau anual să caute oameni care au început să ceară pe o zi de lucru și 100 de lei în funcție de munca pentru care sunt angajați. Negocierea depinde de la un cultivator la altul. Unii oferă și mâncare sau cazare, iar astfel suma plătită pe zi poate scădea la 50 de lei. Dacă nu se oferă aceste bonusuri suma ajunge la 100 de lei”, ne-a declarat Neguț Valentin, cultivator din Lungulețu.

Fermierul spune că sunt căutați zilieri mai ales pentru recoltarea cartofului timpuriu. Acesta este mai crud decât cartoful de toammă, deci mai sensibil și nu poate fi recoltat mecanizat. “Plantatul se face mai mult cu membrii familiei pentru că nu necesită multă forță de muncă. Așa că, aici în zonă majoritatea legumicultorlor își manipulează propriile utilaje sau singurul angajat de care au nevoie este un tractorist dacă ei nu se pricep”, precizează legumicultorul.

Ciobanii-zilieri au salarii cât un profesor

Președintele Sindicatului Național al Crescătorilor de Ovine din România Marcel Andrei spune că pentru paza oilor sunt folosiți zilierii dar sunt mereu probleme în a găsi forță de muncă. Zilierii se găsesc precum capra neagră, spune glumind oierul. Salariile, deloc de neglijat, sunt de minim 1.000 de lei pe lună. Pe lângă asta li se oferă cazare, mâncare, țigări și cafea. “Nu funcționează fără cafea”, continuă în același ton glumeț, Marcel Andrei. El spune că salariul unui cioban sare și de 2.000 de lei.

Cu toate acestea, meseria de cioban cu ziua este pe cale de dipariție. “Am avut neplăcuta surpriză să ne trezim și fără cioban și fără diverse obiecte de prin stână. Uneori nici nu ajungem cu un om la lună că dispărea. M-am complicat și m-am zbătut să le fac cărți de muncă ca apoi să umblu pe la ghișee să anulez contractul”.

A crescut remunerația pe oră pentru zilieri

Chiar dacă remuneraţia acordată zilierilor se negociază între părţi, legea stabileşte o limită inferioară, care depinde de salariul minim brut pe ţară. De aceea, orice creştere a salariului minim duce automat la majorarea remuneraţiei zilierilor.

Salariul minim brut pe ţară a crescut de la 1 iulie, de la 975 la 1.050 de lei. Astfel, de la 1 iulie, la 170 de ore lucrate de un zilier într-o lună, valoarea pe oră va creşte de la 5,7 lei, cât este în prezent, la 6,1 lei. Înainte de creşterea salariului minim de la 1 ianuarie, valoarea pe oră era de 5,3 lei. Până în 2014, atunci când Legea zilierilor a suferit modificări semnificative, remuneraţia trebuia să fie de cel puţin 2 lei pe oră, însă era impusă şi o limită maximă de 10 lei pe oră. În prezent, legea nu mai impune o limită maximă, ceea ce înseamnă că tariful pe oră poate fi, în funcţie de negocierea părţilor, şi de 10, 50 sau 100 de lei pe oră.

Beneficiarul datorează statului un impozit pe venit de 16%. Zilierii nu sunt asiguraţi în sistemele de asigurări publice. Dacă vor, ei au posibilitatea de a se asigura în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Important! Legea prevede ca angajatorii pot să folosească zilieri pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, într-un singur an calendaristic (dar cele 90 de zile nu trebuie sa fie consecutive, pentru că acestea se cumulează), iar aceștia nu pot fi utilizați la munci de care să beneficieze un terț.

Registrul de evidență a zilierilor, obligatoriu pentru angajatori

Pentru a ține evidența zilierilor folosiți, angajatorii trebuie să întocmească zilnic un registru în care să-i înregistreze pe aceștia. De asemenea, angajatorii sunt obligați să înainteze lunar, către insectoratul teritorial de muncă (ITM), un extras al Registrului de evidență a zilierilor.

Angajatorii care nu înființează registrul sau care nu-l completează înainte de începerea activității zilierilor pot fi amendați cu 6.000 de lei. Aceeași sancțiune se aplică dacă registrul nu este întocmit zilnic sau daca nu este transmis lunar către ITM.

Doar minorii peste 15 ani pot figura ca zilieri

Minorii pot să desfășoare activități ocazionale plătite doar dacă au împlinit cel puțin 16 ani, însă există și posibilitatea unei excepții. Mai exact, minorilor care au între 15 și 16 ani le este permis să lucreze ca zilieri doar dacă primesc, în acest sens, acordul părinților. În cazul zilierilor minori, durata muncii nu trebuie să depășească șase ore pe zi, iar in total, pe parcursul unei săptămâni, limita maximă este de 30 de ore.

Angajatorul suportă cheltuielile în caz de accident sau deces

Dacă în timpul activității are loc, din vina angajatorului, un eveniment în urma căruia zilierii se accidentează, acesta este nevoit să suporte toate cheltuielile necesare pentru îngrijirea medicală. Aceeași regulă se aplică și în situația în care se produce un eveniment – tot din vina angajatorului – în urma căruia zilierii mor. Astfel, acesta trebuie să asigure cheltuielile de înmormântare.

Important! Angajatorii care folosesc zilierii pentru alte activități în afara de cele prevăzute de lege pot fi amendați cu sume cuprinse între 10.000 si 20.000 de lei.



 

EXITCARD EXITCARD
fermierii romani in Austria

Fermieri români, șocați de ce au văzut în fermele din Alpi: Produc iaurt „bio” cu chimicale și îl vând în școli!

cartofi mov in camp

Cea mai profitabilă cultură agricolă din România: Cartoful mov aduce câștiguri de peste 200.000 de euro la hectar

foto miere falsificata

Ce conține borcanul de miere vândut la promoție cu 9,99 lei? Vezi rezultatul analizelor de laborator!

michael-liebscher

Nemţii cultivă pământul lăsat pârloagă de români. Doi tineri din Hanovra se îmbogăţesc la Fălticeni

Cum să-ți deschizi un cont IBAN în euro fără comisioane Cum să cumperi din SUA, mai ieftin Cel mai ieftin transfer de bani internațional
NUME (necesar)
E-MAIL (nu va fi publicat)
WEBSITE (opţional)
ABONAMENTE CONTACT PUBLICITATE TERMENI ȘI CONDIȚII COOKIES