Suma fabuloasă de care avem nevoie pentru canalul Siret-Bărăgan. Istoria unui proiect politic relansat doar politic
agrointeligenta.ro -
Discuțiile de astăzi din Parlamentul României pe marginea sistemului național de irigații nu puteau să ocolească unul din cele mai mari proiecte vehiculate recent în mediul politic: canalul Sire-Bărăgran.
Referitor la această investiție, ministrul Daniel Constantin s-a arătat sceptic cu privire la șansele realizării ei. Cauza principală ar fi costurile ridicate în raport cu rezultatul obținut. Astfel, ar fi nevoie de 12 miliarde de euro, iar la final vom putea iriga 450.000 de hectare.
”Canalul Siret-Bărăgan poate iriga în jur de 450.000 de hectare. Nevoia de investiţie acolo, cel puţin pe cifrele pe care le avem la dispoziţie, depăşeşte 12 miliarde de euro. Acolo sunt trei activităţi care se pot face. Pe de o parte combaterea inundaţiilor, pe de altă parte transport, iar pe de altă parte din irigaţii. Pentru zona de irigaţii e nevoie de mai bine de un miliard de euro, dar pentru un canal cu utilizare multiplă e nevoie de mai bine de 12 miliarde de euro„, a mai spus Constantin.
Proiect elaborat în 1988
Canalul Siret-Bărăgan este un proiect eleborat acum 27 de ani și reînviat de Guvernul Ponta în ianuarie 2014, când au fost anunțate chiar și detalii privind realizarea lui. Astfel, construcția a fost gândită să aibă 198 de kilometri lungime, o lățime la bază de 20 de metri și o adâncime de 7 metri. Acum peste un an, politicienii susțineau că proiectul va aduce aduce beneficii economice pe trei planuri: asigurarea apei pentru irigații în Bărăgan, reducerea riscului producerii de inundații în lunca Siretului și utilizarea sa ca rută pentru transportul naval de mărfuri. Conform specialiștilor, realizarea canalului reprezenta 500.000 de hectare agricole irigate, din care 80% fără a fi nevoie de mecanisme de pompare.
A fost trecut la Marile Proiecte
În decembrie 2013, Guvernul Ponta a făcut primii pași pentru Siret-Bărăgan, trecând proiectul canalului în portofoliul Ministerului Marilor Proiecte, adică în administrarea ministrului de la acea vreme, Dan Șova. Ulterior, într-o ședință de Guvern s-a decis înfiinţarea Administraţiei Canalului Siret-Bărăgan, care să elaboreze studiile şi documentaţiile tehnico-economice pentru proiectarea şi realizarea Canalului Siret-Bărăgan, un proiect aprobat în urmă cu 26 ani, oprit în lipsa fondurilor şi despre reluarea căruia se discută din 2002.
Regie autonomă pentru administarea Canalului Siret-Bărăgan
Administraţia Canalului Siret-Bărăgan, care urma să funcţioneze ca regie autonomă, era gândită cu să contracteze servicii de consultanţă de specialitate, să cumpere utilajele, instalaţiile şi echipamentele, să efectueze recepţia lucrărilor şi, ulterior, să asigure exploatarea şi întreţinerea canalului.
Conducerea Regiei urma să fie asigurată de un consiliu de administrație compus din 5 membri și din care vor face parte în mod obligatoriu un reprezentant al Ministerului Agriculturii și un reprezentant al Ministerului Finanțelor. Potrivit proiectului de act normativ, finanţarea canalului urma sa se faca din bani de la bugetul de stat, de la parteneri privați, prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale şi prin fonduri externe nerambursabile. Din documentul guvernamental de la acea vreme nu reiesea clar de ce era nevoie de o regie autonomă pentru ca proiectul Canal Siret- Bărăgan sa fie realizat.
Guvernul considera că astfel „sunt create condiţiile” pentru redeschiderea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan şi arata că, prin realizarea canalului, este estimată obţinerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro.
Comuniștii au construit doar 6 kilometri
Proiectul pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat în 1988, de Consiliul de Miniştri, dar a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi inițial.
După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără să rezulte nimic concret.
În 2003, investiția era evaluată la un miliard de euro
În 2002, Guvernul Năstase anunţa că lucrările la canalul Siret-Bărăgan ar putea fi reluate, după mai mulţi ani în care statul a plătit sume importante pentru conservarea celor şase kilometri realizaţi iniţial, pentru ca un an mai târziu, în 2003, să explice că este nevoie de o contribuţie privată, întrucît investiţia necesară se situează între 500 de milioane şi 1 miliard de dolari.
În 2011, de acest proiect s-a arătat interesată compania China National Agricultural Group Corporation.
Tot în 2011, Valeriu Tabără, la acea dată ministru al Agriculturii, anunţa că ministerele Agriculturii şi Mediului vor să încheie un parteneriat public-privat pentru construcţia canalului, care ar facilita irigarea a 500.000 de hectare de teren, valoarea totală a proiectului anunţată atunci fiind însă de 3,6 miliarde euro.
Investitori din Rusia și China
În octombrie 2012, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea fi lansat în 2013, când ar urma să fie investită o sumă de până la 50 milioane euro, dintr-un total estimat atunci de 2,6 miliarde de euro. El susţinea atunci că, pentru canalul Siret-Bărăgan, ministerul a comandat studii la Institutul de Studii pentru Îmbunătăţiri Funciare şi este „în faza finală” cu acestea, existând şi investitori din Rusia şi China interesaţi să investească în această zonă.
Proiectul a fost prezentat de preşedintele Traian Băsescu şi Băncii Europene de Investiţii, pentru obţinerea unei finanţări.
