Cum se cultivă ștevia dulce: Sfaturile ing. Gheorghe Teodorescu pentru fermierii interesați de această afacere profitabilă
Roxana Dobre -
Ștevia dulce cunoaște un adevărat ”boom” la nivel mondial. În România, inginerul Gheorghe Teodorescu este cel care încearcă să promoveze și la noi această cultură profitabilă, însă până acum s-a lovit de inerția agriculturii românești axată mai mult pe cultivarea cerealelor decât pe plantele cu potențial.
La serele sale din Lehliu Gară, județul Călărași, înginerul Teodorescu s-a apucat să cultive ștevie dulce – Stevia Rebaudiana, acum trei ani. A pornit la drum încurajat de partenerul său olandez care l-a ajutat să procure semințele de ștevie și care îi este alături și în producția de flori, în special de lalele și bujori.
Cu ștevia dulce, inginerul Teodorescu a făcut prima dată o încercare pe 500 de metri pătrați, apoi a atins 4.000 de metri pătrați, mulțumit de recoltă și de modul în care se dezvoltă ștevia dulce la Lehliu Gară.
”Anul trecut am avut o suprafață mult mai mare pentru testarea conținutului de șteviozid care se obține din plantele de ștevie. Este, de fapt, îndulcitorul”, ne-a declarat ing. Teodorescu, administratorul societății Fresh Flowers.
Ștevia este foarte căutată pentru că poate înlocui zahărul în dieta diabeticilor, a celor cu probleme de sănătate sau care vor să slăbească. Efectele sale sunt miraculoase, ne asigură cultivatorul care a simțit pe propria piele beneficiile șteviei dulci: ”Dacă vom degusta o frunză, după ce vom mesteca simțim foarte puternic gustul dulce care persistă un anumit timp. Personal folosesc ștevia pentru îndulcirea zahărului, a cafelei, ceea ce m-a ajutat să scad glicemia de la circa 200 la 90, 100-105”.
Testate în Olanda, frunzele șteviei produse în România s-au dovedit de trei ori mai bogate și mai aromate decât cele cultivate de străini. Meritul ar fi cel al verilor caniculare din Bărăgan, care ajută planta să acumuleze cantități mari de zahăr.
Recolta se exportă în Olanda
De altfel, toată producția de ștevie dulce este exportată în Olanda, acolo unde este procesată. Străinii plătesc 40-50 de eurocenți pentru fiecare kilogram de plantă, iar de pe un hectar se pot obține câte trei-patru recolte pe an, de câte circa 10-14 tone fiecare, ceea ce face ca veniturile încasate de la un singur transport să fie de cel puțin 4.000 de euro.
”Pe an, profitul este de minim 15-20 de mii de euro la hectar în funcție de câte recoltări se fac. Producția este influențată mult de îngrijirea plantației. Eu am dat o cifră medie, dar se pot recolta și 5 tone la hectar, dar și 20-25 de tone. De obicei “secretul” stă în irigații pentru că planta este foarte mare iubitoare de apă”, ne-a mai declarat fermierul. El precizează că ștevia dulce se vinde în stare proaspătă, deci nu necesită uscare înainte de comercializare.
Olandezii subvenționează producția de ștevie dulce
Cultivatorul de la Lehliu Gară spune că olandezii sunt dornici să cumpere cât mai multă ștevie dulce produsă în România, însă el se află într-o zonă unde terenul agricol are preț prohibitiv. Așa că încearcă să convingă și alți agricultori să dedice suprafețe importante pentru cultura de ștevia Rebaudiana. Apreciază că un motiv important pentru care ștevia dulce ”nu a prins” încă la noi este lipsa unei subvenții speciale, așa cum este cea de la tutun. În alte țări, așa cum este Olanda, 60% din tot procesul de obținere a extractului de ștevie este subvenționat în proporție de 60%.
Tehnologia de cultură este similară cu cea de la lucernă
Tehnologia de cultură nu este deloc complicată și se aseamănă cu cea de lucernă, mai ales ca pretenții ale plantei, tratamente și recoltare. Singura dificultate rămâne faptul că ștevia este o plantă perenă, așa că este nevoie de răsaduri – 100.000 de fire de răsad pentru a înființa un hectar.
”Încercăm să convingem cât mai mulți fermieri să cultive această plantă pe suprafețe mai mari pe care pe urmă să le industrializăm. Nu este o cultură dificilă singurul inconvenient, dacă îi putem spune așa, este că trebuie produs răsad. După care se recoltează ca și lucerna, adică masă verde. Răsadul nu se produce greu, se seamănă și pe urmă se plantează. Deci nu are o tehnologie grea”, ne-a mai explicat fermierul.
Se pot produce răsaduri la comandă
De altfel, ing. Gheorghe Teodorescu se oferă să producă și răsadurile la serele sale. “Pentru cine vrea să înceapă o afacere cu ștevia și vrea răsaduri de la noi, avem posibilitatea să producem în serele pe care le deținem orice cantitate de răsad. Prețul se negociază în funcție de cantitatea cerută. Este normal că dacă vindem 5 fire să cerem 1 leu pe fir, iar dacă dăm 100.000 de fie să cerem 30-40 de bani pe fir. Singura condiție este să ni se adreseze din timp”, ne-a mai declarat fermierul.
Capacitatea de a produce răsad de ștevie a adus societății Fresh Flowers colaborări la export în Spania și, în primăvară, a avut o comandă de 200.000 de plăntuțe pentru Grecia. Această ultimă înțelegere a căzut după ce evenimentele politice și sociale din statul elen au tulburat și investițiile în agricultură.
Ștevia este mare iubitoare de apă
O altă pretenția a culturii de ștevie este apa. Are nevoie de irigații pentru a se obține acel maxim de patru recolte frumoase pe an. “Se irigă regulat, fertilizările se aplică la plantare și la mijloc de vară. Se pot folosi fertilizanți pentru legume, deci nu au pretenții speciale”, ne-a mai declarat cultivatorul.
Ștevia dulce preferă solurile umede, bine drenate (nu suportă apa stagnantă, aceasta favorizează putrezirea rădăcinilor și dezvoltarea bolilor). În soluri cu umiditate ridicată se recomandă cultivarea pe paturi ridicate, acestea pot preveni surplusul de apă. Mulcirea este recomandată pe solurile cu umiditate scăzută, pentru a păstra nivelul constant de umiditate. De asemenea este recomandată mulcirea cu folie și pentru a proteja planta față de buruieni, deși dacă începe să se înalte nu mai este afectată.
Ștevia poate fi atacată de două tipuri de ciuperci: Septoria steviae și Sclerotinia sclerotiorum. Cea din urmă se manifestă prin pete maronii la baza plantei aproape de colet și poate determina ofilirea, deci pierderea recoltei. Sunt afectate mai ales plantele mature, așa că la primele semne, se recomadă recoltarea.
Se recomandă tratamente bio la cultura de ștevie dulce
Atacul insectelor dăunătoare este o problemă, mai ales la cultura de ștevie în sere: afide, tripși, musculițe albe de seră. În câmp, culturile sunt rareori afectate. “Se pot trata cu substanțe bio ca și la alte tipuri de plante. Cum ar fi ceaiul de pelin sau zeama bordeleză. Este o cultura foarte ușoară, bio. Se produce bio pentru că destinația finală fiind legată de sănătatea umană este normal că nu îi putem face tratamente chimice”, ne-a mai declarat fermierul.
Ștevia se recoltează înaintea primului ger sau când începe înflorirea, întotdeauna dimineața, după evaporarea picurilor de rouă. Ca procedură, se taie deasupra solului, iar în cazurile în care planta se cultivă ca și plantă perenă, ștevia dulce se taie deasupra solului la 15 cm, ca să aibă de unde a se regenera. După prima recoltare, planta lăstărește și mai mult, deci producția crește.
În finalul vizitei noastre la serele Fresh Flowers, inginerul Gheorghe Teodorescu a ținut să sublinieze că ar fi păcat ca fermierii români să nu profite și ei de potențialul culturii de ștevie dulce. Prin parteneriatul său în Olanda, cultivatorul poate ajuta și alți agricultori să își exporte producția, așa că riscul de a investi în afacerea cu ștevie este minim. ”Îi îndemn să înceapă cu suprafețe mai mici, de test. 2.000-3.000 de metri pătrați, ca să vadă cum merge cultura, cum se descurcă, ce recolte obțin. Apoi cu siguranță își vor extinde suprafețele”, ne-a asigurat ing. Gheorghe Teodorescu.
