Cultivarea andivelor, tradiție pentru localnicii din Gherăeşti, Neamț. Cât de profitabilă este “Cicoarea de Bruxelles” și care sunt secretele unei astfel de culturi

Andivele erau nelipsite până în urmă cu câțiva ani din gospodăriile producătorilor de legume din Gherăești, județul Neamț. Toate familiile cultivau ”cicoarea de Bruxelles”, apreciată în toată țara și care, recent, a început să fie pusă în umbră de importurile masive din țări precum Franța sau Belgia, care produc andive în sistem intensiv, în timp ce la noi, micii fermieri încă se mai chinuie să aducă pe piață andive bio, rezultate din culturi lucrate 100% manual.

cultivator de andive din judetul Neamt

Unul dintre cultivatorii cunoscuți de andive este Vasile Pal, care, la cei 50 de ani ai săi, ne-a mărturisit că pune ”cicoarea de Bruxelles” în grădină de când se știe. A crescut printre legume și a preluat “microbul” de la părinții lui care, la rândul lor, au fost tot agricultori la Gherăești. Astăzi, nemțeanul recunoaște că munca la cultura de andive este dificilă, dar face parte din tradiția locului și acest lucru îl face mândru și îi dă determinarea necesară să o ia de la capăt în fiecare an.

Andivele se seamănă primăvara târziu

Producerea andivelor se face în două etape. Fermierul trebuie să semene planta în lunile mai-iunie. Prășitul este și el foarte important mai ales când plantele au 3-4 frunze. Tot atunci plantele trebuie și rărite, lăsându-se o distanță de 10-15 cm între ele.

“Răritul andivelor necesită mult timp. Este munca cea mai migăloasă”, ne explică cultivatorul din Neamț.

Recoltarea andivelor are loc toamna, chiar în această perioadă, adică prin octombrie. “Adunăm rădăcinile pe care le punem la “forțat” într-un bordei săpat în pământ. Este practic o groapă cu acoperiş de paie sau de lemn în care se așează andivele care urmează să meargă la vânzare. Cele pentru semințe se pun separat. Această perioadă, procesul durează cel puțin 20-25 de zile, timp în care trebuie să faci foc ca să aibă o anumită temperatură constantă, cam până la 20 de grade Celsius. Din rădăcina astfel plantată iese un mugure care nu trebuie să vadă lumina deloc. Andiva este albă-gălbui și niciodată nu trebuie să fie verde”, ne mai spune legumicultorul.

cultura de andive in camp

Andivele românești sunt fără chimicale

Legumicultorul din Neamț spune că secretul cu care cultivatorii din Gherăeşti țin piept importurilor este faptul că ei produc andivele în sistem bio.

“Cultura tradițională păstrează ca și îngrășăminte numai gunoiul de grajd compostat, păstrat 3-4 ani și transformat în mraniță. Sau mai folosim pământ special ales, care n-a mai fost lucrat”, ne mai explică cultivatorul din Neamț.

Supărarea legumicultorului este că andivele nu sunt așa populare printre consumatori, chiar dacă leguma reprezintă un bun adjuvant în cazul tratamentelor pentru obezitate, pentru arterioscleroză, a celor cardiaci sau cu bolnavi bolnavi de rinichi.

“Dacă mergem în Suceava sau Vrancea în piață pot să garantez că sunt puțini care cunosc această legumă. Tocmai de aceea am ales să vând în București”, mai explică Vasile Pal, care vine cu toată producția în Capitală, locul unde reușește să o valorifice în circa o săptămână, înainte să se ofilească sau să se înverzească.

El spune că avantajul andivelor este că își păstrează prețul dar aceasta din păcate este dictat tot de legumele care vin din import.

“Dacă la piață kilogramul de andive provenite din import se vinde cu 15 lei și noi suntem obligați să ne aliniem acestui preț chiar dacă prețul de producție este mult mai mare la noi”, mai spune cu amărăciune agricultorul.

producerea andivelor

Care este secretul unei culturi de andive

Vasile Pal spune că secretul acestei culturi este apa, dar și faptul că andiva are un anume “dichis” pe care dacă nu îl știi sau nu îl faci la timp, atunci recolta este compromisă.

“Francezii produc prin sistem hidroponic și au legume mai mari și mai frumoase. Dar totuși le lipsește ceva: gustul de andivă. Această cultură este tradiție la noi și oricât de greu ar fi nu ne lăsăm de ea. Sunt familii în localitate care au transmis mai departe și copiilor. Din păcate, la mine copiii nu au fost interesați”, ne mai spune legumicultorul.

Semințele de andive sunt extrem de scumpe

Prețul pentru un gram de semințe de andive este de 3 euro. Ceea ce înseamnă că pe cei 2.000 de mp, cultivatorul de andive ar trebuie să scoată din buzunar circa 3.000 de euro pentru un kilogram de semințe cât ar trebuie să semene pentru a atinge nivelul recomandat de 150.000 de rădăcini la hectar, din care, individual, se va obține apoi o andivă de 120-180 de grame. Dar cultivatorul a găsit și o soluție salvatoare. Își produce singur semințele chiar dacă acestea își mai pierd din proprietăți de la un an la altul.

“Nu avem nici semănători de calitate, de cele mai multe ori omul le seamănă cu mâna, ceea ce înseamnă că se mai și pierde din semințe. Dar încercăm să le producem de la un an la altul”, mai spune Vasile Pal.

Afectați de secetă, vor să o ia de la capăt

Seceta din 2015 a lăsat însă amprente și în cultura lui Vasile Pal astfel că recolta a fost aproape în totalitate compromisă. Însă pentru cultivatorul nemțean asta nu înseamnă sfârșitul, ci din contră spune că la anul o va lua de la capăt cu această cultură. “Anul acesta nu au răsărit andivele din cauza secetei. Le-am semănat chiar de două ori, dar fără succes. Aș vrea anul viitor să încerc să cultiv și fructe, dar la andive tot nu renunț. Eu am plantele direct în câmp și sunt la mila Celui de sus pentru că nu mi-am permis să investesc într-un sistem de irigat”, ne-a declarat legumicultorul.

El spune că sunt și săteni care au investit în puțuri de irigat și au reușit să ducă la bun sfârșit recolta. “O familie poate lucra în jur de 2.000 de mp deoarece mai mult, în condițiile în care muncești doar manual, nu ai cum”, ne mai spune legumicultorul.

Foto: www.traditionalromanesc.ro

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO