Ştiri agricole

ARNAUD PERREIN, APPR: PLAFONAREA se face deja pentru SUBVENȚIILE DIN ROMÂNIA!

Plafonarea subvențiilor – un subiect fierbinte la care, într-un final, majoritatea organizațiilor de fermieri din România au dictat poziția României. O poziție împotriva plafonării după 2020, conform concluziilor prezentate de Ministerul Agriculturii la ultima ședință de consultare cu producătorii agricoli. Fermierii ar trebui însă să aibă în față modelul spre care se îndreaptă România, strategia pentru următorii ani – ce ferme vor fi sprijinite, Care este, în realitate, modelul de agricultură pe care ni-l dorim ca țară membră UE?

În cadrul evenimentului ”Plățile directe în dezbaterea fermierilor” organizat joi, 29 martie, de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR), împreună cu Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, s-au ridicat o serie de tematici interesante despre subvențiile plătite anual de APIA. La discuții au luat parte fermieri importanți precum Lucian Buzdugan (Agricost Insula Mare a Brăilei, Emil Dumitru (președinte Federația Națională PRO AGRO), Adrian Mocanu (vicepreședinte APPR), Arnaud Charmentant (președinte Asociația AIDER) sau Alin Didă (Agronova).

Un aspect pe care agricultorii ar trebuie să îl aibă în vedere este acela că deja există o formă de plafonare pentru care România a optat în anii trecuți. E drept, nu este plafonarea ”ca la carte”, însă tot plafonare se numește și are legătura cu modul în care țara noastră a ales să aplice plata redistributivă sau modul cum se fac plăți suplimentare în zonele devaforizate. Subiectul a fost ridicat de către fermierul Arnaud Perrein, președintele APPR.

În mare suntem toți pentru convergență externă totală, adică să avem tot așa subvenția (…), deci România se opune pentru supunerea la această plafonare. Din păcate, trebuie să intrăm în detalii, nu am vorbit nici de planul B, că plafonare, vrem sau nu, după părerea mea, tot o să avem într-un fel sau altul. E foarte important de știut că plafonarea dacă se aplică nu se aplică pentru înverzire, deci aici nu se pune problema. Al doilea lucru este că plafonarea se face deja. Nu știu dacă ați discutat despre plata redistributivă. Foarte multe state au ales cei peste 150.000 euro și asta este o plafonare, noi am ales plata redistributivă. Cât ar fi avut fermierul român dacă s-ar fi ales a doua variantă? Adică plafonare la peste 150.000 euro cu reducere de 5-6%, asta m-ar fi interesat să știu. România a ales plata redistributivă. Deci între 0-30 hectare sunt niște bani în plus. Cât ar fi avut fermierul român aici dacă s-ar fi ales a doua variantă, adică plafonare? Așa se cheamă pentru că și asta este o plafonare. Toată lumea s-a bucurat atunci. Gata, am ales plata redistributivă, dar concluzia care a fost? A fost în favoarea noastră sau nu? Un fermier de 500 hectare a a avut de câștigat sau nu? Asta vreau să știu clar”, a spus Arnaud Perrein în cadrul unui eveniment organizat de APPR pe tema ”Plățile directe în dezbaterea fermierilor”.

Un alt aspect periculos este modul în care se vor stabili și pentru perioada următoarele compensațiile pentru zonele defavorizate, consideră Perrain. ”S-a ales zona defavorizată în România. Nimeni nu știe de ce și cum. Lehliu este zonă defavorizată, ca Belciugatele, Fundulea, dar Iașiul și în altă parte nu sunt și aici este plafonat. Adică primele 100 hectare sunt 80 de euro, este degresivă și peste avem 25 de euro, ceva cam așa. Iar avem o plafonare. Trebuie să ne gândim foarte bine pentru România în primul rând care este interesul”, a spus președintele APPR.

Referitor la modelul de fermă pe care dorim să îl promovăm, Arnaud Perrein a subliniat pericolul de a urma ce fac alte state. Astfel, în cazul Franței, unde ferma medie e de 50 de hectare, în cazul unui an dezastruos cum a fost 2016, venitul a coborât la 350 de euro pe lună.

2016 a fost un an prost în Franța, 40% din fermierii francezi au câștigat mai puțin de 350 euro/lună. Adică 500 până la 350 euro. Asta dorim noi pentru România peste 15-20 de ani? Există și modelul danez, există și alte modele. Trebuie să luăm, e ca un supermarket – ce credem că ne face bine, ce ne dorim, nu suntem un comitet european. Regulile sunt fixate destul de larg și trebuie să ne alegem noi drumul. Dacă România decide mâine să avem numai ferme de 50 hectare, așa va fi, plafonat 100% la 50 de hectare. Putem să facem. Dacă România spune că vrea ferme de 500.000 de hectare, așa o să fie. Noi alegem. Comisia Europeană ne dă un drum așa, un făgaș destul de larg, deci putem să alegem. Acum noi putem să vedem tot idei și fapte din alte state, măsuri care au dovedit că merg sau nu merg și să adaptăm ce vedem noi în Spania, Portugalia sau în Danemarca, să vedem ce se potrivește pentru noi. Dacă avem o fermă de 50 hectare, de 100, chiar de 200 hetcare în Bărăgan, în Tulcea, de exemplu, în Dobrogea, o să avem muritori de foame peste 10 ani de zile? Avem un climat semicontinental, o fermă de cereale sub 500 hectare nu va fi viabilă în Tulcea și nu numai, sunt foarte multe zone din astea. Deci asta este realitatea în România. Trebuie să ținem cont de asta”, a atras atenția Arnaud Perrein.

Evenimentul „Plățile directe în dezbaterea fermierilor” și-a propus să examineze cum au fost valorificate instrumentele PAC în România și ce s-ar putea schimba/adăuga în meniul PAC până în 2020, dar mai ales dupa această dată, odată cu noua perioadă de programare bugetară. ”Comisia Europeană va comunica varianta sa privind Planul Financiar Multianual post-2020 si propunerea legialtivă. Mesajul fara echivoc al membrilor APPR este că plafonarea plăților directe nu este o opțiune dezirabilă pentru România, deoarece ar penaliza tocmai fermele cele mai eficiente din economie, cele care s-au capitalizat și au investit masiv, s-au modernizat și creează locuri de muncă, contribuind, printr-un efect de antrenare, la ridicarea comunităților rurale. Diversificarea producției agricole, orientarea către produse cu valoarea adaugată mare, rămân deziderate majore pentru țara noastră”, s-a remarcat ca și poziție a APPR în cadrul evenimentului de la București.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


Scrie un comentariu