SEMĂNATUL RAPIȚEI: Recomandări pentru FERMIERII CARE SEAMĂNĂ LA FINAL DE SEPTEMBRIE!
agrointeligenta.ro -
Răsărirea rapiței pune mari probleme fermierilor români în această toamnă. Pentru a veni în sprijinul agricultorilor care încă nu au înființat această cultură, care iau în calcul un semănat tardiv la final de septembrie, sau care au în vedere chiar resemănarea rapiței de toamnă, specialiștii companiei Rapool vin cu o analiză a situației actuale din campania de semănat, dar și cu recomandări privind o lucrare întârziată pentru înființarea oleaginoasei.
În cele ce urmează vă prezentăm o serie de informații utile, o analiză temeinică a campaniei de semănat, precum și sfaturi pentru aceia dintre dumneavoastră care aveți în vedere semănatul rapiței în această perioadă. Articolul de mai jos este realizat de ing. Mihaela Radu – Product Manager Rapool Romania și de ing. Rene Brand – Product Manager International Rapool.
Rapița are în acest moment o poziție dominantă în numeroase rotații ale culturilor în toată Europa. Această cultură convinge nu numai prin randamentul și stabilitatea randamentului, un marketing atrăgator, în comparație cu alte culturi ci și prin efectele pozitive în cadrul rotației culturilor.
Din păcate, câștigurile din acest an în Europa au fost o mare dezamăgire. Compania de consultanță „Strategie pentru cereale” ( din Germania) estimează producția actuală (EU28) la 19,62 milioane de tone, în scădere cu 11,5% față de anul precedent.
O nouă ”vară a secolului” cu temperaturi tropicale și o secetă de lunga durată ( Fig. 1) a determinat, în special, o scădere a producției medie pe hectar la cultura de rapiță – 2,2 to/ha ( fata de 2.8 to/ha 2017). Lipsa precipitațiilor nu contribuie la o recuperare a solurilor uscate, ba chiar semănatul actual se desfășoară în condiții foarte dificile.
Momentan sunt multe întrebări: ce pot face fermierii în aceste condiții de uscăciune? Are sens să mai așteptăm? Are sens să semănăm mai târziu?
“Vremea mediteraneeană”, cu temperaturi ridicate, secetă și zile lungi însorite, a condus la unele condiții catastrofale privind echilibrul apei din sol în Europa Centrală.
În campania trecută de semănat că și în aceasta, în câmp există un prag biologic ridicat de dăunare. Puricii cruciferelor și-au făcut apariția din timp și se pare că lupta pentru combaterea acestora devine destul de grea.
Deci, nu este surprinzător faptul că mulți fermieri au fost în pierdere atunci când au stabilit dată optimă de semănat la începutul lunii august, în speranța că vor beneficia de precipitații în timp util.
În acest moment rezervele de apă din sol sunt foarte scăzute sau umiditatea se regăsește la o adâncime inutilă pentru semințele de rapiță. Cultură de răpiță are nevoie pentru germinare de o rezervă suficientă de apă pentru a se realiza un contact bun al solului umed cu semințele. Din nefericire rapoartele privind culturile de răpiță care suferă de seceta se înmulțesc, ceea ce duce la întrebarea pusă la început: “Sunt disponibili hibrizi pretabili pentru semănatul tardiv, sunt aceștia performanți, merită să îi semănăm și când?”
Pentru a răspunde în mod adecvat la o astfel de întrebare, merită să examinăm evoluția rapiței (Tabelul 1). În condițiile din acest an cu temperaturi ridicate ale solului, se poate ajunge la o temperatura de 80 – 90 grade C în câteva zile.
Pentru ca rapița de toamnă să răsară uniform și să se formeze primele 3 perechi de frunze, este necesară o ploaie de cel puțin 20 mm. Pe baza acestor numere, se poate face o declarație calitativă despre o resemănare completă sau însămânțare pe suprafețe parțiale.
Tabel 1: Vremea optimă pentru rapița de toamnă în toamnă:
1. – precipitatii, 2*temperatura solului
Sursa: după Alpmann (DSV) și Schönberger – Rapsanbau (2012)
Ce putem spune despre o noua însămânțare în anumite zone sau un semănat tardiv?
În ciuda recoltei din 2018 și a condițiilor dificile actuale încă sunt numeroase argumente pentru un semănat (sau resemănat) tardiv, chiar și la sfârșitul lunii septembrie:
1. Încă “conditii bune” de semănat.
2. Rapița de toamnă se dezvoltă ca “Făt – Frumos” toamna.
3. Egalitatea de gestionare a forței de muncă în cadrul fermei.
4. Efectele favorabile ale rotației culturilor
5. Stabilizarea prețurilor (perspective pozitive pentru 2019 /2020)
6. Perspective bune de producție chiar în cazul unui semănat tardiv.
Culturile cu randamente mai mici nu produc atâtea resturi vegetale (de exemplu în cazul unei producții de grâu de 10 to/ha – în miriște rămân cam tot 10 to de subst. uscată) , deci este nevoie de o cantitate mai mică de azot pentru descompunerea resturilor. Această situație inițială în combinație cu o temperatura ridicată a solului și o bună structura a acestuia, se oferă condiții neobișnuit de bune pentru a se dezvoltă răpiță semănată mai târziu. Cu toate acestea, datele de însămânțare întârziate reprezintă întotdeauna o cultivare cu mult risc. Se pare că hibrizii de răpiță reacționează diferit.
În timp ce hibrizii care au o dezvoltare normală în toamna au nevoie de 700 ° C pentru o dezvoltare optimă înainte de iarnă, hibrizii viguroși pot ajunge la optimul lor deja la 500 ° C. Aceasta corespunde unei diferențe de 200 grade C (sau 14 zile la o temperatură medie pe zi).
Cum ne ajută aceste experiențe în decizia unui semănat întârziat, pe la sfârșitul lunii septembrie? Iată un scenariu al temperaturilor medii în timpul zilei pentru această toamnă:
– Dacă semănăm pe 6 sept și în următoarele 10 zile avem temperaturi de 15 grade, plantă acumulează 150° Σ., iar în care în următoarele 14 zile avem o medie de 12 °C, plantă acumulează 170 grade C ceea ce corespunde la 320°C în septembrie.
– 30 de zile în luna octombrie, cu o medie de 9 ° C, corespund la alte 270 °C și 10 zile la 6 ° C în noiembrie înseamnă încă 60°C (aceste medii sunt calculate pentru Germania. În România media este mai ridicată cu 1-2 procente, cee ace înseamnă că se poate întârzia cu semănatul până pe la sfârșitul lunii septembrie)
– Astfel, când este prognozată o toamna caldă de aproximativ 650 °C, perioada de dezvoltare a culturii este compensată.
– La sfârșitul vegetației se poate realiza o dezvoltare suficientă înainte de iarnă.
În cele din urmă mai rămâne o întrebare cu privire la potențialul productiv al hibrizilor care se seamănă mai târziu (cel al hibrizilor care se seamănă la începutul lunii septembrie cu cel al hibrizilor semănați în a două decadă a lunii septembrie)
Pentru asta ne putem raporta la experimentele cu semănat extensiv. În tabelul 2 poate fi observat că pe baza a 4 ani de experiențe, semănatul mai târziu a adus o ușoară creștere de producție ( +0,46 dt/ha), în timp ce semănatul ultra târziu aduce o scădere de -1,1 dt/ha în comparație cu semănatul normal. Această confirmă capcitatea hibrizilor de răpită de a compensa. În condițiile unui teren uscat, o astfel de decizie curajoasă pentru semnatul tardiv s-ar putea dovedi profitabilă.
Tabel 2: Comparația randamentului în dt/ha a diferitelor date de semănat
Sursă : experiențe de producție : Germania, România și Bulgaria.
În cele din urmă, câteva recomandări pentru o resemănare sau un semănat tardiv al rapiței:
– Norma de semănat la rapiță ar trebui ridicată la 60 b.g./mp
– Recomandat o tăvălugire pentru un contact bun cu solul.
– Dacă este necesar, aplicați 40 Kg N/ha pentru a susține dezvoltarea plantelor de rapiță în primele stadii de vegetație.
– Trebuie replanificată strategia de erbicidare, recomandat tratamentul în postemergență.
– Asigurați necesarul de microelemente Boron, (MgSO4) + puțin azot (10-15 kg N / ha) împreună cu fungicidele necesare.
– Semănați doar hibrizi de rapiță care au potențialul pentru un semănat tardiv ; De ex. Dalton – semănat în județul Constanța în 2016 pe 13 Oct. – a obținut o producție de 3.800 Kg/ha.
În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că rapița de toamnă este încă una dintre cele mai atractive culturi din Europa, în ciuda situației dificile actuale.
Fermierii îndrăzneți vor aștepta mai multe zile și vor aplică strategia de semănat adecvată și vor folosi doar hibrizi care au pretabilitate la semănat tardiv. ( ex: Dalton din portofoliul Rapool ring România)
Dar trebuie punctat de asemenea că hibrizii semănați tardiv sau ultra tardiv pot dezvolta un sistem radicular deficitar.
