DISPERAREA FERMIERILOR: ”O SĂ RĂMÂNEM FĂRĂ SPRIJINUL CUPLAT PE 2018?”
Oana Timar – Agrointeligența
Situație fără precedent pentru fermierii care au cultivat sfeclă de zahăr și care au solicitat sprijin cuplat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură! Agricultorii care au investit anul acesta în cultura de sfeclă de zahăr au primit o dublă lovitură în acest an și se tem că nu vor putea încasa sprijinul cuplat pe anul în curs din cauza a doua fenomene naturale: grindina și seceta.
Grindina a calamitat culturi de sfeclă de zahăr în Brașov și Covasna
în județul Brașov și Covasna, fermierii au reclamat la APIA culturi calamitate de grindină. S-au întocmit procese verbale care atestă pagubele provocate și care depășesc pragul de calamitate. Din cauza acestui fenomen, cultivatorilor le este imposibil să recolteze la hectar minimul impus pentru eligibilitatea la sprijinul cuplat – 26.400 kg/ha de sfeclă de zahăr valorificată prin contract cu unitățile de procesare, respectiv fabrici de zahăr.
”La noi zona a fost calamitată cultura de sfeclă de zahăr, inclusiv județul Covasna. Am depus la APIA dosarele pentru sfecla de zahăr calamitată. Vrem să știm dacă vor fi luate în considerare aceste procese-verbale. Nu știm care este situația. A fost bătută de gheață cultura, unele persoane spun, din auzite, că nu va fi luată în considerare situația calamitării pentru că de la Bruxelles se va spune că de ce unii au putut face producția și alții nu”, ne-a transmis, în direct la emisiunea ”Forța Fermierilor cu Vlad Macovei” un cultivator de sfeclă de zahăr din județul Brașov.
Probleme la recoltare din cauza secetei
Acum, în toamnă, natura a lovit a doua oară cultura de sfeclă de zahăr. Seceta face ca producția din acest an să fie foarte dificil de recoltat. ”Din 1 august, la noi în zonă am primit 4-5 litri pe metrul pătrat la o ploaie, apoi încă vreo 2-3 litri. Pământul suferă de secetă și sunt mari probleme la recoltarea sfeclei de zahăr pe care nu putem să o dislocăm întreagă din sol. O treime din sfeclă rămâne în pământ, astfel că deși inițial se făceau prognoze pentru producții spectaculoase, acum avem probleme la recoltare”, ne-a declarat ing. Alex Molodoi, Director Tehnic în cadrul Grupului Almos din județul Neamț și unul dintre cei mai mari cultivatori de sfeclă din țară.
Inginerul recunoaște că anul acesta a fost unul în care experiența acumulată până acum a dat roade și se declară mulțumit că, deși nu va recolta cât spera, are asigurată producția minimă pentru a accesa sprijinul cuplat pentru sfecla de zahăr. ”Noi nu avem probleme, depășim producția minimă, însă în acest an dificil, vor fi fermieri care nu se vor putea încadra. Inclusiv eu am avut o suprafață unde a venit piatra și am aplicat mai multe soluții pentru a salva cultura, dar încă nu am făcut o analiză să văd în ce măsură am reușit să diminuez pagubele cauzate de grindină”, ne-a declarat inginerul Alex Molodoi.
Subvenția, vitală la cultura de sfeclă de zahăr
Apreciat de mulți fermieri care unul dintre ”doctorii în sfeclă de zahăr ai României”, ing. Molodoi a arătat că sprijinul cuplat este vital pentru cultivatorii acestei plante tehnice având în vedere costul ridicat al înființării culturii. Astfel, în funcție de tehnologia aplicată, costul la hectar este între 1.200 și 1.500 de euro, iar eficiența investiției este garantată numai celor care reușesc să aibă o producție bună, sprijinită de subvențiile APIA.
Pe lângă sprijinul cuplat pentru sfecla de zahăr – 820,1155 euro/ha, plata tehnică beneficiază de plata unică pe suprafață, de plata pe înverzire și de un ajutor național tranzitoriu dedicat – ANT 6 care, anul trecut, a fost de 90,5075 de euro/ha. În total, un fermier care cultivă sfeclă de zahăr își poate calcula că a încasat puțin peste 1.000 de euro pentru anul de cerere 2017, situația pentru anul 2018 fiind greu de estimat la acest moment din cauza problemelor de producție.
Mai avem numai trei fabrici de zahăr în toată țara
Problemele din acest an la sfecla de zahăr vin după ce fermierii au pierdut una dintre fabricile de zahăr cu tradiție unde o mare parte își valorificau producția. Fabrica Diamant din Oradea a fost achiziționată de grupul german Pfeifer&Langen care în ianuarie anul acesta a sistat negocierile cu fermierii din zonă și a decis închiderea definitivă a unității cu disponibilizarea a peste 200 de angajați. Ulterior, presa locală a dezvăluit că patronatul german a început demolarea pe ascuns a fabricii, fără să anunțe Garda de Mediu. În urma unui control, în august, a fpst aplicată o amendă de 100.000 de lei. Fabrica a rămas astfel, pierdută pentru totdeauna pentru fermierii din zonă care sunt acum obligați să își transporte recolta până la Fabrica de Zahăr Bod din județul Brașov, la Fabrica Tereos din Luduș, județul Mureș, sau la Agrana din Roman, județul Neamț.
