Idei de afaceri: cultivarea pepenelui de iarnă. Când se înființează cultura
Ramona Dascălu -Cultivarea pepenelui de iarnă ar putea oferi fermierilor români o nouă șansă la profit. Cultura a fost ameliorată la noi în țară, iar cultivatorii interesați de semințele acestui pepene sunt oferite gratuit de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău.
Cercetătorul Costel Vînătoru de la Stațiunea Legumicolă Buzău a vorbit pentru Agrointeligența – www.AGROINTEL.ro despre aclimatizarea pepenelui de iarnă, cultivat în premieră la Buzău. Potrivit acestuia, faptul că se numește pepene de iarnă nu înseamnă că poate fi cultivat iarna, ci că poate fi comercializat în sezonul rece, dat fiind că se păstrează foarte bine fără a avea nevoie de condiții speciale.
De ce i se spune pepene de iarnă
„Nu aș vrea să se creeze o confuzie, să se creadă că această specie, această plantă poate fi cultivată iarna. Da, într-adevăr, poate fi cultivat și iarna, dar în spații protejate încălzite, adică în solarii sau sere, unde temperatura să fie de peste 12 grade Celsius. I se spune pepene de iarnă pentru că fructul se păstrează peste iarnă foarte bine fără a avea nevoie de condiții speciale de păstrare. El poate fi păstrat în magazie, în beci, în depozit, oriunde, la fel cum păstrăm cartofii sau dovlecii”, a declarat Costel Vînătoru.
Când se înființează și când se recoltează cultura de pepene de iarnă
Cultura de primăvară la pepenele de iarnă poate fi înființată în câmp undeva în jur de 1 mai, iar în spații protejate reci, neîncălzite în jur de 1 aprilie. Înființarea culturii se poate face fie prin răsad sau prins semănat direct, semințele sunt mărișoare, sunt oarecum ca ale dovlecelului. ”Dacă facem prin răsad avem o producție ceva mai timpurie, cu o lună și jumătate mai devreme față de cel semănat direct”, a spus cercetătorul de la Stațiunea Legumicolă Buzău.
În ceea ce privește recoltarea fructelor, acestea se pot recolta de la începutul verii și până toamna târziu: „În sere neîncălzite se păstrează foarte bine și la momentul ăsta. Se recoltează foarte târziu, până la venirea înghețului. Putem recolta toată vara fructe, este puțin mai tardiv față de castravetele pe care îl cultivăm noi. Dacă la castravete începem să recoltăm după 60 de zile, în cazul acesta după 70-80 de zile încep să apară primele fructe”.
Cum arată pepenele de iarnă
Costel Vînătoru dezvăluie că acest fruct are forma unui pepene și gustul unui castravete ușor dulceag.
„Are forma și mărimea unui pepene, dar gustul este de castravete ușor dulceag și cu pulpa mai densă, deci nu este așa apos ca și castravetele. La exterior este verde, iar la interior pulpa este albă-verzuie. Pulpa este groasă, deci practic zona cu semințe este concentrată la mijloc și spațiul acela este micuț unde sunt semințele. Coaja, de culoare verde închis, este subțire și prezintă la exterior niște perișori ușor țepoși. Tot fructul este acoperit de un strat alb de ceară care protejează fructul, tocmai această secreție a plantei contribuie foarte mult la păstrarea fructului și la menținerea stării de sănătate a plantei și totodată a fructului pentru că stratul acesta de ceară, protector, așa cum întâlnim la prune, îmbracă bine planta. Greutatea fructului variază între 2 și 4 kilograme, ba chiar sunt și fructe care depășesc 4 kilograme, dar mai mult de 5 nu am avut”, povestește acesta pentru Agrointeligența – www.AGROINTEL.ro.
Cultivarea pepenelui de iarnă: ce producție se poate obține la hectar
„Producția este foarte mare, o plantă poate produce foarte multe fructe, în jur de 30-40 de fructe, deci are un potențial mare de producție și poate fi cultivată fără substanțe chimice.
În ceea ce privește numărul de răsaduri la hectar, diferă puțin densitatea în câmp față de cea în spații protejate. În spații protejate sunt necsare undela 18-20 de mii de plante la hectar, iar în câmp undeva la 20-25 de mii de plante la hectar, deci puțin mai multe în câmp față de spații protejate, unde se dezvoltă mai mult. Producția depășește 120 de tone la hectar”, spune Costel Vînătoru.
Acesta speră ca în scurt timp, pepenele de iarnă să fie găsit în grădinile românilor, cât și în supermarketuri și magazine: „Producătorul nu riscă foarte mult cultivând această plantă pentru că vorbim de un fruct rezistent la păstrare, neperisabil și asta îi dă timp să poată să își valorifice producția spre deosebire de multe dintre legume care sunt perisabile”.
Ce proprietăți are pepenele de iarnă
Potrivit cercetătorului Costel Vînătoru, acest fruct este plin de vitamine și poate fi consumat atât simplu, cât și în salate sau în alte preparate.
„Fructul poate fi utilizat atât ca o legumă valoroasă, poate fi consumat în salate și în diverse preparate aproape pe toată perioada anului. La fructele mature care sunt ceva mai avansate pulpa este ceva mai tare și se dă prin răzătoare. Merg puse și la murături, sunt foarte bune. Aceste fructe pot fi păstrate până în primăvară dacă nu există probleme cu rozătoarele sau cu altceva. O să auzim de planta aceasta pentru că pe lângă proprietățile acestea alimentare deosebite și menținerea prospețimii pe perioade mari de timp, fructul este bogat și în vitamine, este apreciat foarte mult și ca plantă cu proprietăți medicinale, conține vitamina A, B6, B12, calciu, magneziu”.
Pepenele de iarnă, utilizat ca și portaltoi
„Este utilizat și ca portaltoi pentru a se altoi pe el pepeni și castraveți. Faptul că are un sistem radicular bine dezvoltat, care explorează foarte bine straturile profunde ale solului, și are și rezistență la principalii dăunători și boli de sol îl face să fie folosit în afară foarte mult ca portaltoi pentru pepene și castraveți. Aduce un beneficiu foarte mare, pentru că după cum bine știți și pepenii și castraveții au probleme în special cu dăunătorii și cu bolile de sol. Se aplică tratamente care sunt costisitoare și nu întotdeauna bune pentre mediu, și chiar găsim și în fructe astfel de reziduuri. Și atunci iată că se practică altoirea. Au început și la noi să fie vândute răsaduri altoite și chiar firme specializate în a produce răsaduri altoite. Atunci venim în întâmpinarea lor cu această specie care e rezistentă la dăunători de sol și pot să cumpere din țară în viitorul apropiat semințe. Se poate dezvolta în viitor cu ajutorul acestei specii și tehnologia aceasta de răsaduri altoite în România”, a mai spus cercetătorul de la Buzău pentru Agrointeligența – www.AGROINTEL.ro.
De 10 ani de zile se lucrează la aclimatizarea acestei specii în România
Chiar dacă în țări din Asia, precum China și Japonia, această specie de pepene este foarte cunoscută și utilizată, în Europa nu prea au fost făcute cercetări pe această zonă.
„În Europa au fost puține cercetări pe zona aceasta, acum recent au fost făcute ceva studii pe zona de compatibilitate pentru altoiri. Noi de vreo 10 ani am luat în studiu această plantă, am reușit să o aclimatizăm și să obținem o linie oarecum stabilă, care poate fi omologată. Anul acesta vom face documentația în vederea omologării și brevetării și pe viitor să mai scoatem și alte soiuri. Ceea ce putem spune până acum este că am făcut un prim pas, am aclimatizat specia în România și am obținut un soi care are caractere de identitate. Practic, ca un soi să poată fi introdus în cultură, orice plantă trebuie să îndeplinească 3 lucruri: să aibă caractere de distincție , să fie stabil în descendență și uniform, adică toate plantele să semene între ele, să fie stabile, să ducă mai departe caracterele, dar să aibă și elemente de identitate, care să spună că este un soi nou al speciei respective. Deci am trecut de 2 praguri, aclimatizarea și obținerea soiului”.
Stațiunea Legumiculă Buzău oferă gratuit semințe de pepene de iarnă
„Este o realizare că această plantă poate fi cultivată în România. La început o să oferim promoțional semințe, adică gratuit, nu în cantități foarte mari. În primăvară probabil că vom oferi după posibilitate și răsaduri.
Pentru început, nu sper la o extindere foarte mare pentru că trebuie să parcurgem câteva etape , în primul rând să obișnuim cultivatorii, să îi învățăm ce înseamnă această plantă, dar cel mai greu este să obișnuim consumatorii, deci să creăm cerere și ofertă. Faptul că vorbim despre o specie nouă, va dura ceva timp până consumatorul va înțelege ce este această plantă, că e bună pentru sănătate, bună ca aliment, că poate fi păstrată într-o magazie și consumată. Va trece ceva timp, dar nu atât de mult timp ca cu alte specii care au fost introduse în cultură pentru că faptul că avem mijloace de informare din abundență și pentru că românii au început să fie deschiși și la nou”, este de părere Costel Vînătoru.
Cultura de pepene de iarnă, ferită de dăunători
„Până acum nu au existat boli, dăunători care să afecteze grav cultura. Poate fi cultivat și în sistem ecologic, însă se recomandă a fi palisat, adică legat pe araci sau pe sfoară, pe un sistem de susținere, deci să nu fie lăsat pe sol.
Merge cultivat în toate zonele țării, diferențe sunt în ceea ce privește timpurietatea producției, în zonele mai reci se înființează cultura ceva mai târziu și automat fructele apar ceva mai târziu. Alte diferențe nu sunt, deci practic unde putem cultiva legume putem cultiva și benincasa hispida, aceasta este denumirea științifică a pepenelui de iarnă, fără probleme. Pepenele de iarnă este denumirea comercială a acestei specii pentru faptul că se păstrează foarte bine și se poate comercializa în perioada rece, dar el trebuie cultivat tot în perioada normală”, conchide cercetătorul Costel Vînătoru.