• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • PORUMBUL, cultura-vedetă în AGRICULTURĂ ÎN 2019!

    Ramona Dascălu -

    Porumbul are toate șansele să fie cultura vedetă a anului 2019. Seceta din această toamnă care a afectat răsărirea grâului și a rapiței lasă loc unor suprafețe mai mari pentru culturile de primăvară – porumb și floarea-soarelui, dintre care prima pare să fie varianta luată în calcul de cei mai mulți agricultori cu care au discutat reporterii Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

    Cel mai important semnal privind popularitatea porumbului în 2019 vine din vestul țării, de la Arad. La Combinatul Agroindustrial Curtici, fermierul Dimitrie Muscă spune că anul 2018 a fost unul complicat în care a întors deja 1.400 de hectare de teren pe care le înființase cu rapiță și care nu i-a răsărit. ”În vară a trebuit să tractez TIR-urile de transport cu tractoarele, fiindcă a plouat mult în perioada recoltatului. Un alt inconvenient a fost că din 1.850 ha de rapiță înființate, am rămas cu 450 ha, restul fiind nevoit s-o întorc, ceea ce mi-a generat o cheltuială care se resimte în buget, însă n-am avut ce face, fiindcă nu vreau să fac culturi pe jumătate. Am preferat să renunț la rapiță și să pun bazele pentru cultura de anul următor, în speță porumbul”, ne-a declarat agricultorul care exploatează prin CAI Curtici aproximativ 5.130 ha de teren și în paralel, prin CAI Olari (proiectul său privat), alte 2.370 ha.

    În altă parte a țării, în sud, fermierul Constantin Anghel stă bine la răsărirea rapiței, dar are probleme cu grâul: „În ceea ce privește răsărirea culturilor de toamnă, la grâu stăm cel mai prost. Orzul e răsărit tot, adică 170 de hectare, rapița e răsărită toată, 4, 6 și 8 frunze, pe o suprafață de 325 de hectare, iar grâul, din 700 de hectare a răsărit doar pe 110 hectare din cauză că nu a plouat. Mai avem speranță pentru că în 1994 tot așa a fost, nu a plouat absolut deloc, toamna a fost foarte secetoasă, și în primăvară, în lunile aprilie și mai, a plouat și s-au făcut 5 tone”, își amintește fermierul de la Agrozootehnica Independența din județul Călărași. Și în cazul său, planul de rezervă, în situația în care grâul nu va răsări nici în primăvară, este acela de a pune porumb: „În cazul în care nu va răsări vom pune mai ales porumb, dar și floarea-soarelui. În agricultură așa este, ar trebui să îți dea o subvenție pentru risc, pentru riscul de a-ți investi banii, de a-i băga în pământ. Se mai întâmplă într-un an din 10”.

    Fermierul din Călărași este convins că anul viitor toată lumea va pune mai mult porumb, iar România va domina din nou piața europeană cu această cultură agricolă: „Este greu de spus dacă se poate preconiza o producție mai mare de porumb având în vedere că întotdeauna în zona în care suntem noi, la Călărași, verile sunt mai secetoase și nu ne putem exprima chiar dacă noi ne pregătim să facem tehnologie pentru o producție de 10 tone la hectar. E greu de anticipat și de știut de acum, mai ales că este și orizontul de timp îndepărtat. Toată lumea o să pună porumb, o să fie porumb mult și o să fim de 2 ori campioni europeni la porumb pentru că o să avem suprafață mare de porumb și o să fie prețul mic. Eu unul mai am alternative, pot să pun și porumb de siloz mai mult, sau pot să pun mazăre ceva mai multă, mai schimbăm”, a declarat Constantin Anghel pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.

    Pentru fermierii pasionați de porumb, anul 2019 vine ca o normalitate după ce în 2018 s-a mers pe rapiță dar cu producții modeste . În cazul lui Samson Popescu, unul dintre cei mai cunoscuți cultivatori ai prășitoarei, timpul este un sfetnic bun. Administratorul fermei Semislend din Cărpiniș, județul Timiș, așteaptă primăvara pentru a lua o decizie în privința întoarcerii culturilor de toamnă, dar în mare parte porumbul va fi cel care va lua locul rapiței sau grâului care nu va răsări: „Nu avem o răsărire uniformă nici la grâu, nici la rapiță. Așteptăm să vedem ce se va mai întâmpla după zăpada asta și cum se va prezenta în primăvară, ce putem să ținem, ce putem să reînsămânțăm. La primăvară vom afla răspunsul. Unde nu va răsări vom pune porumb sau floarea-soarelui sau poate chiar grâu de primăvară că am mai pus și a fost relativ bun, totul depinde de luna martie, că dacă putem să semănăm la începutul lui martie merită, dar dacă nu, nu merită. Decizia o vom lua în funcție de mersul vremii”, a declarat fermierul din Timiș.

    Creșterea suprafețelor cultivate cu porumb sunt așteptate să crească în 2019, însă la nivel de cifre, estimările nu sunt explozive. Am putea spune mai degrabă rezervate și un oarecare optimism privind ieșirea culturilor de toamnă din iarnă. La nivelul Asociației Producătorilor de Porumb din România, analiza internă la acest moment indică o creștere de 10% pentru suprafețele cu porumb de anul viitor. „În România, anul viitor, vor crește suprafețele cultivate cu porumb cu minim 10%, asta dacă luăm în considerare ca cele 2,4 milioane de hectare, cât au fost anul acesta, să ajungă la 2,6 milioane de hectare, anul viitor. Este posibil ca la sămânța certificată și la fermele comerciale să fie o creștere mai mare. Având în vedere condițiile meteo nefavorabile din această toamnă e previzibil faptul că fermierii o să pună porumb, floarea-soareleui și eventual leguminoase de primăvară, dar e clar că porumbul va ocupa un rol important în asolament anul următor. Bineînțeles că nu vor pune doar porumb pentru că ei trebuie să își împartă și riscurile de secetă”, ne-a declarat Alina Crețu , director executiv APPR.

    Alina Crețu este de părere că suprafețele cultivate cu porumb vor crește în întreaga Europă, nu numai în România: „Creșteri ușoare a suprafețelor cultivate cu porumb vor fi și în alte state europene, chiar dacă anul acesta nu a fost secetos pentru alte țări, ba din contră. Dacă e să facem o comparație, la noi factorul determinat a fost seceta, în alte zone nu a fost secetă, dar nici acolo unde a plouat abundent condițiile nu au fost extrem de favorabile. Per total, culturile de toamnă nu arată foarte bine pe nicăieri în Europa. Nu cred însă că vor întoarce cultura pentru că nu este atât de grav, dar nu au insistat să semene mai mult în toamnă. În anii în care sunt condiții bune, se seamănă grâul până în noiembrie, decembrie. Acum, fermierii au fost dezamăgiți pentru că a venit și frigul repede și nu au semănat și atunci sigur va crește suprafața la porumb, floarea-soarelui, leguminoase, orz de primăvară în Europa de Vest. Într-adevăr, producțiile la rapiță se anunță catastrofale”.

    Alina Crețu mai spune că fermierii care vor lua decizia să semene porumb pe suprafețe mai mari vor fi influențați nu numai de starea proastă a culturilor de toamnă, ci și de producțiile bune din acest an: „În România, această creștere a suprafețelor cultivate cu porumb va fi influențată și de producțiile bune din acest an, întrucât fermierii vor păstra în minte și istoricul proaspăt care îi va anima în a semăna porumb”.

    Uleiul de palmier pune presiune pe prețul celui de floarea-soarelui

    Un alt factor decisiv care conduce spre această tendință de creștere a suprafețelor cultivate cu porumb este reprezentat de piața uleiului de floarea-soarelui care se află în scădere: „La oleaginoase, situația este destul de complicată pentru că pe piața internațională a uleiului, uleiul de palmier a câștigat foarte mult, și piața de ulei de floarea-soarelui și de rapiță se află într-o cădere. Tendința e clar să se semene porumb pentru că este o speranță pentru consumul furajer, dar și pentru alimentația industrială sau combustibil, dar la uleiuri nu se anunță o creștere extraordinar de mare nici la floarea-soarelui, nici la rapiță, care oricum s-a semănat și nu arată bine nicăieri. Concurența internațională destul de puternică la uleiul de palmier va trage în jos și tendința fermierilor de a semăna oleaginoase. Prețul la floarea-soarelui, anul acesta, a fost deja mult mai mic”, a declarat Alina Crețu, director APPR, pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro. 


    Te-ar mai putea interesa

    Semănat porumb. Pregătire sol, densități și norme de semănat Fermierul Alexander Degianski a semănat floarea-soarelui și a intrat la porumb: ”Ne adaptăm în funcție de loc” Claudiu și Gabriel Muntean au dezvoltat ciupercăria de pleurotus înființată de părinți

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte