Cum se construiește un cuptor de pâine în curte
Ramona Dascălu – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Cuptorul de pâine este o investiție pentru sănătatea întregii familii. În loc să cumpărați pâine din comerț, plină de aditivi, vă puteți prepara pâinea de casă în curte. Iar construcția unui cuptor de cărămidă pentru copt pâine nu este deloc dificilă, reprezentând un proiect frumos pentru orice gospodar.
Mihail Gheorghe, din localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, și-a construit singur cuptorul de pâine și a fost dispus să împărtășească și altora tehnica sa de lucru.
Înainte să vă apucați de construcția cuptorului de pâine, trebuie să vă asigurați că aveți toate materialele care vă trebuie, și anume: cărămidă arsă rămasă de la demolări, cărămidă de șamotă (refractară), platbandă din fier (se pot folosi și bare din fier), pământ galben, nisip și ciment.
Cuptoarele țărănești pentru pâine se fac de regulă joase, aproape de pământ. Mihai Gheorghe, din Bocșa, a optat însă pentru un cuptor mai înalt, la care să nu fie nevoit să se aplece atunci când pune pâinea la copt sau scoate tăvile din cuptor. De asemenea, el a ales să construiască și un suport unde să poată depozita tăvile în timpul lucrului, suport care se sprijină pe doi stâlpi de lemn băgați în planșeul de ciment care se face înainte de a construi cuptorul.
Înainte de construi cuptorul este indicat să vă faceți un desen, după care să treceți la turnarea planșeului de ciment pe care veți ridica cuptorul. Acesta poate fi mai mare decât dimensiunile cuptorului sau egal cu ele. Înainte de planșeu, se îngroapă stâlpii la aproximativ 15 cm în pământ, iar apoi se toarnă cimentul și se lasă să se usuce 24 de ore.
După ce s-a uscat cimentul, Mihai Gheorghe spune că a trecut la construirea suportului, la o înălțime de 75 cm, pe care va sta cuptorul din cărămidă arsă plină. Acesta trebuie să aibă formă de U cu deschidere în față. Cărămizile le-a îmbinat cu mortar, mortar pe care însă nu l-a folosit și la cuptor, deoarece cimentul se arde și pot apărea surprize.
În total, cuptorul trebuie să aibă 3 pereți. Deasupra pereților se așează o scândura mai groasă, ca să ajungă până la cei doi stâlpi de lemn. Pe acest suport de scândură se face o vatră, din două rânduri de șamotă, cu dimensiunea aproximativă de 114/82 cm. Pe fiecare rând vor intra 20 de cărămizi de șamotă, potrivit gospodarului. Din acest stadiu al lucrării și până la terminare se folosește, pentru îmbinarea cărămizilor, pământ galben amestecat cu nisip (două părți de pământ și una de nisip). Cu o zi înainte de folosire, pământul se pune la înmuiat cu puțină apă într-un vas mare unde poate fi amestecat cu nisip. De reținut că acesta se malaxează bine ca să nu rămână bucăți de pământ în compoziție. Consistența trebuie să fie ca la mortarul pentru zidărie.
După ce au fost respectați toți acești pași, se începe zidirea propriu-zisă a cuptorului de la partea din spate. Pentru gura cuptorului, dacă se vrea a fi semirotundă, este nevoie de o bucată de fier plat rotunjit sub formă de semicerc. În jurul acestui semicerc se va umple pe parcurs cu bucăți de cărămidă la dimensiunea pe care o cere spațiul respectiv. Se vor zidi trei rânduri de cărămidă de șamotă, iar următoarele patru din cărămidă plină. În total, se vor zidi șapte rânduri (dacă aveți bani, puteți face tot cuptorul din șamotă), după care se pun transversal platbande de fier mai groase, care vor susține bolta cuptorului. Bolta se face din două rânduri de cărămidă zidite unul peste altul sub formă de trapez. În timp ce se zidește, trebuie avut grijă să se netezească pereții interiori cu pământ. Și pereții exteriori se acoperă, de asemenea, cu un strat uniform de pământ. După ce usucă bine, cuptorul de pâine poate fi dat cu var pentru un căpăta un aspect mai plăcut.
Ca să nu-l plouă, cuptorului de pâine i se face și un acoperiș din tablă zincată, detașabil. Între cei doi pereți care susțin cuptorul se pot păstra sculele care se folosesc la coacerea pâinii (cociorvă, făraș, găleată pentru jar etc.). Ca să nu se vadă înăuntru, se realizează și o ușiță din scândurelele desfăcute de la câteva lăzi pentru fructe și legume. În prelungirea cuptorului până la marginea celor 2 stâlpi de lemn, pe scândură, se pot pune câteva plăci de marmură, unde se pot așeza câteva ghivece cu flori pe perioada în care nu este folosit cuptorul.
