Tașcu Caraman, fermierul care regândește exportul de ovine și își mărește abatorul de miei
agrointeligenta.ro -
Holder Trade SRL, societatea pe care tulceanul Caraman Tașcu o împarte cu vechiul său asociat, e specializată în exportul de berbecuți și de carcasă ovină. Dacă în anii trecuți livra spre țările arabe câte 50.000 de berbecuți pe an, în 2018 tulceanul a suferit o mare lovitură.
Exportul de ovine către Iordania „a picat”
”Exportul de ovine a fost mai slăbuț ca în anii anteriori în primul rând fiindcă a ieșit de pe piață Iordania, atât pe carcasă cât și în viu. Nu știm de ce. Știm doar că nu mai aveau caiet de sarcini cu noi. Nu mai aveau licență pentru România. Ieșind de pe piață Iordania, care era tradiționalul cumpărător de carne ovină, exporturile au fost mai anevoioase. România acum are un stoc mare de tineret ovin, care nu este vândut. E gata finisat, stă în complexe și așteaptă. Am pe stoc peste 20.000 de capete îngrășate care n-au nici un semn de plecare”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO Tașcu Caraman.
Tașcu Caraman se reinventează ca exportator
Pentru a rezista, Caraman Tașcu trebuie să se reinventeze: ”Ca să rezistăm am început să dăm pe piața europeană, pe Italia, Germania, dar prea puțin, slăbuț de tot, prin faptul că ei nu doresc marfă grasă. Noi nu putem livra marfă slabă, fiindcă în România nu avem o oaie anume, de carne. Piața europeană, care are propriile ei rase, fără grăsime”.
Fermierul ne-a explicat că în UE există o singură țară care achiziționează miel românesc, dar doar într-un interval bine definit de timp: ”Excepție face doar Grecia, care importă de la noi mai mult de Sfânta Maria, atunci când n-au ei suficienți miei”.
Pentru a surmonta dificultățile generate de dispariția pieței iordaniene de pe harta partenerilor exportatorilor români de miel, Tașcu Caraman a căutat în 2018 destinații de export alternative: ”Am mai luat legătura cu Israelul. Și ei au un caiet de sarcini specific al lor, iau doar animale cu un anumit buletin veterinar care trebuie respectat și care e destul de riguros. N-am avut încotro și ne-am adaptat cerințelor lor stricte și am făcut marfă și pentru ei, ca să mai eliberăm din efectivele din complex”.
Fermierul consideră însă că mizele din spatele limitării exporturilor sunt mai complexe și țin de bătăția pentru controlul unor piețe: ”Deocamdată nu prea suntem noi organizați pentru bătălia asta pentru piețele de desfacere. Nu mai avem departamentele care erau odată, să se bată pentru piețele externe, să câștige piețe. Eram traditionali pe piața arabă noi, dar am pierdut mult în deceniile de tranziție”.
Tașcu Caraman, în agricultură de peste patru decenii
Referitor la traseul său ca fermier, Caraman Tașcu are o poveste simplă: ”Asta am făcut de când mă știu”, adică de 41 de ani. Înainte de revoluție Tașcu Caraman a fost director de IAS, apoi director la Direcția Agricolă Tulcea până în 1994-1995, după care a migrat în mediul privat. El consideră că ”agricultura e o afacere bună. Altceva nu știu ce ai putea să faci profitabil în România”. Estimează că 7-10% este ”o rată de profit sănătoasă”, procentele mai mari datorându-se doar ”conjuncturii”.
Cultivă teren, dar cumpără porumbul pentru ovine
În 2018 lucrează aceeași suprafață ca în anii anteriori, de 2.850 ha. E specializat în cultura mare și deține capacități de stocare de 10.000 de tone, din care 3.000 tone sunt într-un siloz nou. Valoarea parcului său de utilaje de ultimă oră este de 3 milioane euro. La păioase și rapiță producțiile fermierului sunt constante de câțiva ani. Porumb nu cultivă, fiindcă zona sa nu e propice acestei specii. În acest an a obținut în medie 6.000 kg/ha la grâu și orz și 3.000 kg/ha la floarea-soarelui. Porumbul nu face parte dintre culturile favorite ale lui Caraman Tașcu: ”porumb nu prea punem noi fiindcă e zona aridă și mai bine îl cumpărăm de pe piață. Consumăm în jur de 4.000 t pentru berbecuți, dar îl cumpărăm”. Sezonul agricol 2018-2019, care a debutat în toamna trecută, a început cu stângul: ”Necazul anul ăsta e că n-am putut să punem rapiță, deoarece neavând umiditate în sol în momentul când trebuia să punem rapița, nu am semănat-o și am mers numai pe grâu și pe orz, afectând într-o anumită măsură sistemul de asolament. Începutul lui 2019 e deocamdată sub semnul întrebării”.
Își mărește capacitatea abatorului pentru miei
Capacitatea de sacrificare a abatorului lui Tașcu Caraman e 1.500 capete pe zi, fermierul producând ”cam un tir pe zi” cu echipa sa de 40 de măcelari. Abatorizarea mielului ”e însă un proces mai special decât la alte specii și dat fiind că marfa pleacă departe, trebuie să fie seriozitate maximă”. Capacitatea de stocare e de maxim 2.000 carcase (25 tone). Pentru a deveni mai competitiv, Tașcu Caraman vrea ca în 2019 să investească în abator încă 200.000 euro, pentru a trece la un grad de prelucrare superior: ”În continuare intenționăm să tranșăm carcasa, să livrăm marfa sub formă de piese vidate, pentru a fi pusă direct în galantare, fiindcă azi nimeni nu se mai complică cu tranșarea de carcase”.
Pentru fermierul tulcean ”agricultura și industria alimentară sunt baza societății, fiindcă de acestea se leagă foarte multe lucruri. Agricultura produce materii prime pentru multe sectoare industriale. E baza, temelia unei economii. Industria alimentară trebuie însă s-o diversificăm rapid fiindcă alte națiuni au diversificat-o foarte mult. Ei vând produse alimentare finite sub mai multe forme, cu un evantai foarte mare atât al produselor lactate, cât și din carne”.
Îndemnul lui Caraman Tașcu de Centenar este ca: ”Începând de la Iohannis până la ultimul fermier să se întoarcă cu fața spre agricultură, fiindcă e baza susținerii noastre ca nații. În alte lucruri nu putem excela deocamdată, dar în agricultură putem. Fondurile europene au intrat în țară, agricultura nu mai e cea dinainte, s-a modernizat, a venit tehnologie nouă și având pământ mult și bun, putem să ne afirmăm la acest lucru. Putem să avem un mare cuvânt de spus pe piața europeană. Dar trebuie strategii, trebuie departamente speciale în Ministerul Agriculturii, în Guvern, să se bată pentru piețele externe să putem să desfacem și noi marfa, așa cum se bat și alții când desfac marfa. Suntem cam învinși pe aceste probleme. Nu ne prea luptăm. Nici nu mergem la război și atunci nu e de mirare că nu putem să vindem pe alte piețe. Trebuie să avem un pivot care să pătrundă pe piețele externe pentru noi”.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului Agrointeligența – EROII CARE HRĂNESC ROMÂNIA LA CENTENAR, proiect ce include și numărul special al revistei Agrointeligența.
