Subvențiile APIA, puse gaj la bancă de fermierii români
Oana Timar -
Subvențiile APIA au fost și sunt declarate la bancă de fermierii români ca sursă de venit. Ce se va întâmpla în cazul unei schimbări radicale a politicilor agricole după 2021, ce soluții se oferă agricultorilor care și-au girat toată afacerea în baza subvențiilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?
Întrebarile, unele care reflectă perfect o realitate a agriculturii românești, au fost ridicate la Bruxelles de către europarlamentarul român Daniel Buda. În cadrul unei dezbateri despre noua Politică Agricolă Comună, eurodeputatul a subliniat situația delicată a fermierilor români cu credite luate la bănci.
”Sunt fermieri mari care au luat credite de la bancă, s-au împrumutat, și-au pus casa, terenul, ca și ipotecă la bancă și, în anvelopa pe care au depus-o la bancă, au pus și aceste subvenții agricole. Păi vă întreb: dacă mâine le tăiem oamenilor aceștia subvențiile, ei rămân fără bunurile lor? Practic nu mai pot să își mai continue activitatea. Avem un răspuns la o astfel de situație, ce fac acești fermieri? Confirm că sunt speculații în zona de est a Europei, dar mă întreb ce facem cu fermierii de bună credință pentru că, subliniez, acel fermier și-a pus casa, terenul și așa mai departe, la bancă și dacă noi din 2020 îi tăiem subvenția, el va fi falimentar!”, a declarat europarlamentul Daniel Buda ieri, marți – 29 ianuarie, în cadrul dezbaterii despre noua PAC.
Vă reamintim că propunerea actuală a Comisiei Europene privind noua Politică Agricolă Comună include un sistem de plafonare a plăților directe, adică a subvențiilor agricole, la cel mult 100.000 de euro pe fermă, cu un sistem de regresivitate aplicat de la pragul de 60.000 de euro pe fermă. Noile reglementări se află în prezent în dezbatere la Bruxelles, fiind depuse circa 7.000 de amendamente. Noua PAC ar urma să se aplice începând cu anul de cerere 2021.
