Creșterea gâștelor de Toulouse, o idee de mică afacere la țară în 2019
Ramona Dascălu -
Creșterea gâștelor de Toulouse este o afacere spre care se îndreaptă tot mai mulți mici fermieri din România. În mare parte crescători experimentați de păsări de curte, cei care aleg gâsca de Toulouse au în vedere randamentul de carne la sacrificare.
Așa cum sugerează și numele, această rasă de gâște este originară din Franța, dar la acest moment este populară în toată Europa. Când le vezi rămâi impresionat de talia masivă: un exemplar poate atinge o greutate de 14 kilograme. După caracteristici, rasa de Toulouse este cunoscută ca fiind de trei tipuri: de producție, cu gușă și pentru expoziții.
Caracteristicile gâștii de Toulouse
Corpul gâștelor de Toulouse este masiv, acoperit cu un penaj de culoare gri. Se observă abdomenul lung și larg foarte jos, gâtul este drept, vertical și gros. Picioarele acestor gâște sunt scurte și distanțate.
Târtița, coada și burta gâștelor de Toulouse sunt albe. Cele crescute pentru expoziție au o gușă foarte mare. Ciocul și picioarele sunt portocalii. Gâsca de Toulouse pentru producție este puțin mai mică și nu are deloc gușă.
Randamentul de creștere este foarte bun la gâștele Toulouse. Chiar și cu o mortalitate de 30% a puilor, bobocii viabili iau repede în greutate și în 10 săptămâni aceștia pot cântări până la șase kilograme. Ca și producție de ouă, gâștele Toulouse depun 20-30 de ouă pe an.
Diferențele de talie între gâscă și gâscan la rasa Toulouse
Gâscanul de Toulouse atinge o greutate de 11 kg, iar gâsca de Toulouse are cam 9 kg. Pe lânga carnea foarte bună, în Franța foarte prețuit este și ficatul gras acestor păsări.
Din punct de vedere comportamental, aceste gâște sunt recunoscute pentru felul lor extrem de gălăgios de a se manifesta, de aceea sunt comparate cu niște câini buni de pază.
Hrănirea gâștelor de Toulouse se poate suplimenta cu legume și furaje combinate
Hrănirea gâștelor de Toulouse trebuie să includă acces la iarbă, iar păpădia este răsfățul acestei păsări erbivore. Hrana gâștelor se poate suplimenta cu fructe și legume tocate, dar dacă au islaz bun, păsările sunt mulțumite.
În regimul de hrană al gâștelor puteți include foile de varză sau de salată, iar pentru ca păsările să ia repede în greutate, crescătorii apelează frecvent la furajele combinate, grâunțe anume rețetate pentru diferitele etape de vârstă ale acestor gâște.
Îngrijirea gâștelor de Toulouse impune curățenie
Gâștele de Toulouse nu sunt foarte active, dar au nevoie de spațiu – perfect ar fi 10 mp de cap de pasăre, și un bazin sau iaz. Este necesar ca spațiul în care locuiește gâsca de Toulouse să fie curat și suficient de mare pentru a nu se uda la coborârea din bazin. Trebuie luat în considerare faptul că acestea simt nevoia de a-și răcori și de a-și îngriji penele în apă, de a se scălda mult. Fără aceste „băi” frecvente, paraziții epidermei pot deveni un chin pentru gâște.
Gâștele de Toulouse se cresc în adăposturi care să le ferească de prădători. Se pot ține în grajd sau în șură, loc bun pentru ca păsările să se retragă pentru a depune ouăle sau când e urât afară. O altă variantă este construcția unui coteț încăpător care să permită culesul ouălor și curățenia.
Așternutul în care dorm gâștele poate fi din paie sau rumeguș, neapărat uscat, ceea ce presupune schimbarea lui destul de des, chiar zilnic.
Necesarul de apă al gâștelor de Toulouse este unul ridicat. În gospodărie trebuie să existe permanent recipiente cu apă proaspătă din care să bea păsările.
Hrana păsărilor se pune în vase largi pentru a preveni împrăștierea.
Bolile frecvente la gâsca de Toulouse
Gâsca de Toulouse este predispusă la afecțiuni precum răni ale picioarelor cauzate de infecții și care pot ajunge până la oase. Pentru a preveni astfel de probleme, gâsca are nevoie să calce pe un sol uscat și acoperit cu iarbă sau pietricele. Dacă adăpostul unde aceasta se odihnește are o podea solidă făcută din lemn sau ciment atunci va avea nevoie de un covoraș din cauciuc sau alte materiale mai moi.
Alte boli la care au predispoziție gâștele de Toulouse sunt cele cauzate de lipsa igienei. Astfel, intestinele, ficatul sau rinichii au cel mai mult de suferit. De asemenea, foarte dese sunt și îmbolnăvirile atât din cauza paraziților intestinali, cât și celor de piele.
Din punct de vedere economic, al profitabilității rasei, gâsca de Toulouse se pretează pentru ferma de carne. Greutatea de valorificare a păsărilor poate varia între 9 și 12 kilograme. Genetica acestei rase o face numai bună în ameliorare, în special în postura de tată, pentru transmiterea ritmului de creștere și a aptitudinii pentru obținerea ficatului gras.
Prețul unei gâște din rasa Toulouse pornește de la 50-70 de lei pentru boboci și trece de 100-120 de lei pentru o gâscă în viu. Aceste prețuri sunt valabile la momentul redactării articolului, conform anunțurilor postate pe site-urile de mică publicitate.
