Fonduri europeneŞtiri agricoleUtilaje și tehnologii

LIVADA DE UN MILION DE EURO: Proiect la cheie pentru CIREȘII ÎN MACROTUNEL, CU FONDURI EUROPENE!

VEZI GALERIA | 6 POZE

Plantația de cireș în macrotunel reprezintă cel mai nou trend în materie de tehnologie în pomicultură. Marian Vișu-Iliescu, consultant pe fonduri europene, a prezentat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO o serie de informații pe care trebuie să le știe un fermier care dorește să acceseze fonduri europene pentru o astfel de plantație pomicolă.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a anunțat astăzi, miercuri – 13 februarie, lansarea unei noi sesiuni de proiecte pentru submăsura 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014- 2020 (PNDR 2020). Depunerea proiectelor se va putea face în perioada 15 februarie – 15 august 2019, fermierii putând accesa finanțări nerambursabile pentru proiecte în sectorul pomicultură.

Cu puțin timp la dispoziție, producătorii pot opta pentru un proiect la cheie cu care să acceseze fondurile europene. Un astfel de proiect este cel pentru livada de cireși în macrotunel, inițiativă ce îi aparține consultantului Marian Vișu-Iliescu și al unui partener de-al său care a făcut posibilă adaptarea tehnologiei la nevoile pomicultorilor din România.

Acest model de afaceri, al plantațiilor de cireș în macrotunel, este foarte des întâlnit în Olanda, dar și în țările cu precipitații abundente, precum Anglia. “Acest timp de proiect l-am văzut în Olanda, l-am studiat foarte mult acolo și l-am adus în țară și îl promovez pentru că ne poate oferi un tip de proiect pe pomi pe o suprafață relativ mică”, a declarat Marian Vișu-Iliescu.

Ce este macrotunelul?

Consultantul pe fonduri europene, Marian Visu-Iliescu a explicat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO ce este acela un macrotunel: “Aceste macrotunele sunt ca niște solarii, e adăvărat că un pic mai înalte, înălțimea la coamă este undeva la 5,2 metri. În interiorul lor se pot cultiva speciile de pomi fructiferi, nu cei pe coroană, ci acei pomi pe spalier, pe sârmă. Se merge pe o plantație superintensivă și asta pentru că, odată că investim în aceste macrotunele și a doua oară, fiind o cultură protejată, avem sistem de irigat în aceste macrotunele și atunci densitatea trebuie să ne aducă producție mare și plus valoare pentru a ne putea acoperi costurile”.

Finanțare de 990.000 de euro pe șase hectare de plantație

Principalul avantaj al acestui proiect este reprezentat de faptul că nu necesită o suprafață mare, fiind de ajuns doar 6 hectare pentru a porni la drum cu o astfel de plantație: “Suprafața care ne este necesară  în așa fel încât să mergem pe maximum de alocare financiară – de 990.000 euro este de 6 hectare, dintre care cultura efectivă în macrotunele este de 4.8 hectare. Diferența este constituită din aleile tehnologice și o suprafață pe care se află construită o hală cu două celule de frig. Proiectul este integrat, îl propun integrat pentru că îi ducem la eficientizare maximă”.

Proiectul include și o fabrică de dulceață

Pe lângă producția de cireșe, proiectul ”la cheie” pentru accesarea fondurilor europene oferă oportunitatea de a procesa fructele prea coapte sau cele care cad pe jos: “Noi suntem prima oară punctați prin ghid și prin criteriile de selecție pentru crearea lanțului integrat, adică și procesare și comercializare, a doua oară când eficientizăm cultura, în sensul că atunci când avem fructe prea coapte sau un pic bătute sau căzute le putem folosi ori pentru a produce suc ori pentru a produce dulceață și gemuri, chiar în fermă”.

Un proiect ”la cheie”

Consultantul pe fonduri europene mai spune că pentru pomicultorii români, proiectul include și două celule de frig, care oferă posibilitatea păstrării fructelor pentru o zi – două la temperatură controlată.

“În Olanda exista doar făbricuța. Noi însă am gândit proiectul în sensul de a-l eficientiza și mai mult, am pus și două celule de frig care sunt mai mult celule tampon. De exemplu am cules, astăzi, și nu mi-a venit mașina de la supermarket sau de la nu știu ce magazin unde vând eu, atunci pot păstra producția în cele două celule încă o zi, două. În altă ordine de idei, având aceste celule de frig, când ne vom apropia de maximum perioadei în care putem să aducem cultură de cireșe, putem să mai achiziționăm sau să ne oprim noi cultură pentru cel puțin o lună de procesat, în sensul de făcut gemuri”, a declarat Marian Vișu-Iliescu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Profit din producția de bulion și zacuscă în extrasezon

Marian Vișu-Iliescu îi îndeamnă pe cei care au de gând să acceseze un astfel de proiect să folosească la maximum investiția: “Eu le recomand fermierilor de cele mai multe ori să se axeze pe făbricuța de făcut dulceață și gemuri pentru că pe aceeși linie de producție a dulceții noi mai putem face bulion și zacuscă, echipamentele sunt fix aceleași. Astfel folosim la maximum investiția, mai ales că ai un număr de angajați care își sunt necesari și pe care ți-i asumi prin proiect și atunci trebuie să le dai front de lucru o perioadă foarte lungă pentru că le plătești salrii și contribuții”.

Producție de cireșe din aprilie până în septembrie

“Acest proiect m-a încântat pentru că era luna august și acel fermier din Olanda avea cireșe. Și atunci prima întrebare a fost dacă a pus în cascadă. Și atunci el mi-a spus că are patru soiuri de cireși, de la cel mai timpuriu la cel mai târziu. Avantajul acestui proiect este că cireșele vin o dată înainte de a se face cireașa de mai în câmp deschis, cu cel puțin 2-3 săptămâni, deci undeva pe 20-25 aprilie sigur sunt cireșe în aceste macrotunele, și mă duc cu producția aproape de finalul lunii septembrie”, a declarat Marian Vișu-Iliescu.

Potențialul de producție la hectar, circa 18 tone

Cei care vor alege să investească într-o astfel de plantație de cireș în macrotunel nu vor avea mult de așteptat până când cireșii vor intra pe rod, ceea ce reprezintă un real avantaj.

“Nu durează 3 ani până la intrarea pe rod pentru că acest tip de soiuri de cireș dacă îl luăm din pepinieră cu 1-2 ani de viață, în anul următor deja îmi produce. Avem doar un an de așteptat. Deci vor fi niște costuri un pic mai mari la puiet, dar începe peste un an să îți dea producție. În anul doi după plantare, noi putem recolta undeva la 65% din potențialul lui, iar în anul trei începem cu potențialul lui normal. Potențialul la hectar se ridică undeva la 18 tone, și noi am luat 18 tone ca potențial mediu”. 

Există două opțiuni pentru învelirea macrotunelului

Fermierii vor avea de ales între două variante pentru învelirea macrotunelului; una mai ieftină – folie normală și una mai scumpă, dar mai rezistentă – policarbonat.

“Sunt două forme de învelire a macrotunelului: o dată putem să le învelim cu folie normală sau cu strat dublu sau triplu, și există și forma de învelit cu policarbonat pe care eu o recomand pentru că îi oferă fermierului o mai mare protecție. Diferența se ridică undeva la 15-20 de mii de euro la hectar, dar pentru viitor avantajul este imens. Prima dată ne gândim la grindină, dacă prindem o grindină cu o dimensiune destul de consistentă, cât oul, și dacă avem și o formă mai colțuroasă e clar că folia nu va rezista. În ce privește policarbonatul și dacă admitem că ar fi puțin perforat de grindină, este o perforație prin care nu trece să ajungă la plantă”, susține consultantul pe fonduri europene în pomicultură.

Avantajele folosirii macrotunelului

“Macrotunelul protejează pomii împotriva înghețului timpuriu, mai ales că cireșul se numără printre primele specii care dau să mugurească foarte timpuriu și atunci e clar că este printre cel mai afectat. De asemenea, macrotunelul oferă protecție și împotriva ploilor acide, știm foarte bine că aceste ploi acide la pomi înseamnă o pierdere, dar în același timp înseamnă și o mărire a costurilor pentru că începi tratamente, imediat. Deci vei fi ferit de așa ceva”, a spus Marian Vișu-Iliescu.

Cadastrarea, singurul inconvenient

“Singurul inconvenient pe care îl avem, și care există și în celelalte tipuri de culturi în sistemul convențional, este această chestiune vizavi de cadastrare. De ce? Pentru că atât pomul cât și via sunt considerate activ în legislația românească și atunci obligatoriu trebuie să ai cadastru la teren”.

În macrotunele se poate face și agricultură ecologică

Cei care vor să obțină un profit mai mare pot realiza în aceste macrotunele cireșe bio. Marian Vișu-Iliescu a spus că este de preferat ca fermierii să își asume de la început prin proiect că vor face agricultură ecologică, iar dacă nu vor fi mulțumiți vor putea reveni după 5 ani de zile la agricultura convențională: “Am putea chiar să facem cultură ecologică în aceste macrotunele și atunci costul de valorificare al fructelor este cu cel puțin 20-30% peste cireașa convențională.  Tendința spre bio este – și când spunem bio ne gândim o dată la fructele proaspete, dar și la produsul finit – dulceața. Se merită să înceapă cu bio pentru că de la bio poți să revii la convențional, mai ales după perioada de monitorizare pentru că îți asumi prin proiect să faci cultură ecologică, perioada de implementare plus perioada de monitorizare. După 5 ani însă poți să revii, dar invers nu se poate pentru că te costă și pierzi. Dar vă spun că cu siguranță cine va încerca bio nu va mai reveni la convențional. El nu face o cultură de cireș pe 20-30 de hectare să zică domnule, e greu să o întrețin, ci este vorba de 4,8 hectare”.

Plantația de cireș în macrotunel, un business horticol complet

Pe lângă plantația propriu-zisă, fabrica și cele două camere frigorifice în proiect mai sunt incluse și o serie de echipamente care deservesc exploatația: “În cadrul acestui proiect avem prinse și o serie de echipamente care se leagă la un tractor și care deservesc exploatația. Ca și cheltuială eligibilă, este prinsă în acest proiect inclusiv partea de împrejmuire pentru că ne putem permite la 6 hectare și e chiar indicat să realizăm această împrejmuire atât împotriva animalelor cât și a oamenilor. De asemenea, putem prinde și un sistem de monitorizare în acest proiect, deci proiectul poate fi un business horticol complet”.

7 comentarii

  1. @Doamna Dumitru macrotunele sunt constructii de solare tip multi-tunel(monobloc le mai zice) nu au frontoanele si nici laterale inchise ventilarea se produce pe tot perimetrul si s-a dovedit a fi foarte eficienta de-a lungul timpului. Or, pe laterale vor folosi macarale de ridicare a foliei

  2. Poate astfel de proiecte ar trebui sa devina realitate .
    Succes celor ce au curaj sa incerce !
    Prea multi bani chiar daca din subventii se risipesc pe ceva ce nu se poate numi agricultura : cativa pomi pe ha platiti cu 500 euro/ha pentru suprafete de 50 ha/ beneficiar.

  3. Pare o risipa imensa de bani Ue si ai fermierului, 90 t de cirese productie e infim, veniturile sunt de 60.000-120.000 e in functie de soiurile alese dar si cheltuielile sunt mari, livada incepe sa produca din anul trei nu din anul doi. De luat in seama si zilieri necesari la cules. Cu fabrica de gemuri ce faceti? Nu o sa aduca nici un ban, ca sa se castige ceva ciresele trebuie vandute proaspete catre piata. Bafta.

    1. Consider proiectul interesant și pentru alte specii pomicole, cu unele adaptări vis-a-vis de cerințele speciei abordate. Macrotunelurile sunt prevăzute și cu sistem de ventilare a aerului?

    2. Pentru doamna Dumitru, in Live domnul Marian a spus ca pe langa cires merg foarte bine si arbustii fructiferi (mur, afin, zmeur, capsun). De ventilare nu stiu.

Scrie un comentariu


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!