Legea de un miliard de euro care a rămas fără niciun leu
Marian Buhociu -
La mijlocul anului trecut, Parlamentul României a adoptat, prin Camera Deputaților, cu o majoritate largă, dar și cu susținerea Ministerului Agriculturii, Legea Muntelui sau Legea zonelor montane.
Noutatea legislativă adusă a fost că fermierii din zonele muntoase ar trebui să fie ajutați prin politici publice, cu ajutoare de stat și subvenții care ar ajunge până la un miliard de euro până în 2028.
Începutul a fost cu stângul: în bugetul din acest an, Ministerul Agriculturii a primit zero lei pentru sprijinirea zonelor montane în 2019, așa cum reiese din proiectul Ministerului de Finanțe adoptat de Guvern și de Parlament.
Deși femierii din zonele montane nu o duc bine, iar în acest an nu vor ajutați nici de noua lege, sunt și oameni care profită foarte mult de faptul că zonele muntoase sunt defavorizate.
Teoretic, Legea zonelor montante din România își propune să-i ajute pe fermierii de la munte. Practic agricultorii ar trebui să beneficieze de subvenții mai mari, ajutoare de stat și alte beneficii care ar ajunge până și la acordarea gratuită a lemnelor de foc.
În realitate, legislația este așa de ambiguu întocmită, încât în document se precizează doar că agricultorii din zonele montane au dreptul de a primi. Și atât. Nu se precizează însă și instituția sau sursa de finanțare din care se vor acorda aceste beneficii producătorilor de la munte.
Reamintim că din 2 august a fost promulgată Legea nr. 197/2018 a muntelui. Aceasta abrogă şi înlocuieşte vechea reglementare dată prin Legea muntelui nr. 347/2004. Noua lege a fost publicată în M.Of. nr. 659 din 30 iulie 2018. De această legislație ar trebui să profite aproape un milion de gospodării, așa cum reiese din motivele care au stat la baza elaborării legii.
Avantajele teoretice aduse de noua lege
Legea promulgată anul trecut prevede, printre altele:
• „Plată diferențiată pentru crescătorii de animale”;
• “Sprijinirea financiară și materială pentru constituirea și dezvoltarea formelor asociative în zona montană a producătorilor și procesatorilor agricoli”;
• “Sprijinirea agricultorilor care practică transhumanța;
• “Sprijinirea producătorilor pentru îmbunătățirea producției și a caracteristicilor nutriționale ale furajelor”;
• “Facilitarea și consolidarea practicilor pe pășunile montane”;
• “Subvenționarea amenajamentelor pastorale”;
• „Încurajarea producției de lapte”;
• „Înființarea de centre de colectare, depozitare, puncte de sacrificare și a unor unități de procesare a materiilor prime: lapte, carne, fructe, lână, piei de animale, lemn”;
• “Acordarea de stimulente pentru sprijinirea persoanelor în vârstă care locuiesc în cătune/gospodării izolate din zona montană, inclusiv pentru familiile care se ocupă de îngrijirea acestora”.
• „Familiile tinere de agricultori din zona de munte, care își întemeiază gospodării și cresc animale în echivalent a 5 unități vită mare, denumită în continuare UVM, sunt scutite de impozitul agricol și impozitul pe venitul realizat din agricultură timp de 5 ani de la înființare și de 50% din venituri, în următorii ani, pe perioada existenței titularului”.
• „Specialiștii agricoli, medicii, profesorii care se stabilesc în zona montană și se obligă să desfășoare activitatea pe o perioadă de minimum 5 ani în zona montană vor primi o primă de instalare și sprijin financiar pentru cumpărare și construire de locuințe. Cuantumul, procedura și sursele de finanțare se vor stabili prin hotărâre a Guvernului”.
• „Fermierii ce dețin peste 5 animale mari pot solicita și primi material lemnos, cu titlu gratuit, pentru construirea de adăposturi și anexe gospodărești”.
• „Locuitorii, care au gospodăriile situate în zone cu grad înalt de izolare, precum și cei cu nevoi sociale din zona montană au dreptul la o cantitate anuală de lemn de foc, cu titlu gratuit, pentru încălzirea locuinței, cu aprobarea consiliului local”.
Imposibil de pus în practică pentru că:
• nu sunt instituții
Deși există deja o Agenție Națională a Zonei Montane (AZM), necunoscută pentru publicul general, instituția publică nu are atribuții practice foarte multe. De altfel, chiar din prezentarea Agenției reiese că: „Principalul rol al Agenţiei Zonei Montane este acela de a elabora şi implementa strategia şi politicile privind dezvoltarea şi protecţia zonelor montane din România”.
Astfel, singurul rol al acestei agenții este să motiveze investițiile de milioane de euro care sunt promise de noua lege.
• și nu sunt nici bani
Petre Daea a anunțat după ce Legea Muntelui a fost aprobată în luna iulie că statul va acorda 1 miliard de euro prin noua Lege a muntelui. Banii vor fi acordați pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Chiar în această săptămână, Petre Daea s-a lăudat cu „Este pentru prima dată în România, şi aceasta s-a datorat voinţei politice şi angajării Guvernului, când o să avem o lege cum se cuvine pentru munte şi încă 6 legi adiacente. Această zonă a fost uitată de-a lungul vremii. Există cadrul legislativ pe care îl utilizăm pentru a pune în mişcare programele specifice în această zonă”.
Însă, în bugetul de stat propus de Ministerul de Finanțe și aprobat, se alocă zero lei pentru susținerea zonelor montane în acest an. Rezultă că valoarea ajutoarelor pe care agricultorii din zona montană le vor primi în acest an este de zero lei. „Singura șansă pentru a se face rost de bani pentru sprijinirea zonelor montante este din PNDR (n.r. – Programul Național de Dezvoltare Rurală). Se pot aloca bani pentru fermierii din zona montană dintr-o anumită măsură. Însă și acest lucru este dificil de realizat pentru că ei intră în competiție cu restul fermierilor”, ne-a transmis un oficial al Ministerului Agriculturii.
Sunt și „băieți deștepți” care profită
Deși fermierii, în special ciobani, nu au fost ajutați mai deloc de politicile publice din ultimii ani, iar Legea Muntelui pare o lege fără miez, sunt și oameni care o duc bine.
Pe lângă necunoscuta Agenție a Zonei Montane, România mai beneficiază și institute de cercetare din zona de munte, asociații cu acest scop, încât țara noastră ar trebui să o ducă la fel de bine ca în Elveția, stat recunoscut pentru politicile publici utile pentru zonele muntoase din Alpi.
• Asociația Agrom-Ro a consilierului personal al ministrului
Tiberiu Ștef, consilier personal al ministrului Petre Daea, are o asociație care se ocupă de problemele zonelor montane. Este vorba de Agrom-Ro din județul Mureș. Într-o discuție telefonică purtată anul trecut cu Tiberiu Ștef, acesta a recunoscut pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că singura sa misiune la minister este să ajute zonele muntoase din România.
Agrom-Ro este un fel de centru profesionial care acordă diplome cursanților în care se atestă că aceștia pot desfășura anumite profesii în zonele de munte. Tiberiu Ștef nu și-a publicat anul trecut declarația de avere deși este consilier personal al lui Petre Daea și conform unui răspuns primit de la Agenția Națională de Integritate, Ștef trebuie să-și declare veniturile.
Asociția Agrom-Ro este acționar și într-o firmă, este vorba de Agrom-Com SRL, societate care oferă servicii și utilaje agricole. Are o cifră de afaceri de aproape două milioane de lei.
• Regele zonei montane: Radu Rey
Tiberiu Ștef mai este acționar, conform datelor obținute cu ajutorul platformei termene.ro, și la firma Business Foundation Ne SRL. Din acționariat mai fac parte (consilierul lui Daea are 10%): Interim Business Management SRL din Târgu Mureş cu 75%, Adrian-Radu Rey – 10% şi Dan Aurel Berţa cu 5%. Adrian-Radu Rey este fiul lui Radu Rey, cel mai cunoscut specialist în zona montană din România.
Radu Rey este un fel de „rege” științific al zonelor montane din România. El a convins Academia Română să finanțeze cu șapte milioane de euro un centru de conferințe și cercetare destinat zonelor montane. Clădirea a fost ridicată în urmă cu un deceniu în Vatra Dornei, județul Suceava. Cât de utilă a fost investiția?
Despre Centrul de Economie Montană a lui Radu Rey, publicația Vice a realizat un reportaj savuros cu titlul: „Am fost la institutul de cercetare din România care a primit 7 milioane de euro să frece menta”.
În acest moment, Radu Rey este președinte al Forumul Montan din România.
„Este un traseu pe care această lege și cele subsecvente trebuie să le parcurgă, de asta probabil nu sunt bani. Știu că trebuie o hotărâre de guvern și apoi de un ordin de ministru ca să se aloce bani. În cazul în care nu sunt bani în bugetul pe acest an eu nu pot comenta. Știu doar că în lege este trecută o cifră (n.r. – 100 de milioane de euro ar fi media pentru fiecare an din următorul deceniu), ea trebuie respectată”, ne-a transmis Radu Rey.
• Asociația RoMontana
Fiul lui Radu Rey, Adrian-Radu Rey, este și președintele asociației RoMontana.
• Agenţia Zonei Montane
Directorul general al instituției de stat cu sediul în Vatra Dornei este Lazăr Lațu. Este este de profesie economist și este un apropiat al lui Radu Rey.
• Centrul de Economie Montană (CEMONT)
Este numele institului de cercetare din Vatra Dornei finanțat de Academia Română cu o sumă de șapte milioane de euro (foto mai sus). Dănuţ Gîţan este director de proiect al instituției de cercetare. Același Radu Rey deține funcția de responsabil ştiinţific.
• Institul Național de Cercetări Economice „Costin Kiriţescu” al Academiei Române
Numeroși membri ai Academiei, unii cu funcții de conducere, participă la evenimentele de la Vatra Dornei destinate zonelor montane. Inclusiv Gheorghe Sin, unul dintre membrii importanți ai Academiei Române, implicat inclusiv în privatizarea Institului de Cercetări Alimentare către Dan Voiculescu.
• Federaţia Agricultorilor de Munte „Dorna”
Asociația este condusă de Ioan Agapi, cel care deține funcția de director executiv. El este un apropiat al lui Tiberiu Ștef. În perioada 2014-2016, Federația „Dorna” și asociația lui Ștef au fost partenere într-un proiect de 1,5 milioane de franci elvețieni, proiect denumit elecvent „Modele de agricultură durabilă în zona montană a României“.
