34.000 DE BERBECI VERIFICAȚI DE MADR pentru SCRAPIE! MASCULII SENSIBILI, INTERZIȘI LA VÂNZARE
agrointeligenta.ro -
Fermierii luptă cu boala care a distrus o parte din stânele din România! Ministerul Agriculturii pregătește un program amplu finanțat din bugetul propriu prin care se va efectua genotiparea reproducătorilor masculi astfel să fie menținuți pentru reproducție doar acei berbeci din rasă pură care sunt rezistenți la scrapie, o boală devastatoare pentru ovine. Vizați sunt 34.000 de masculi berbeci care sunt vânduți și pentru accesarea Sprijinului Cuplat Zootehnic iar rezistența la boală va fi trecută pe certificatul ce însoțește animalele.
Preşedintele Asociaţiei Moldoovis şi secretar general al Federaţiei Romovis, Ionică Nechifor, a dezvăluit pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că ministrul agriculturii, Petre Daea, le-a comunicat președinților de asociații că programul de genotipare va primi finanțare în bugetul pentru 2019 urmând ca toate instituțiile implicate să pice de acord cu aportul pe care îl vor avea în program.
”O poziție foarte fermă a ministrului și eu zic că în sfârșit un ministru dă importanță la ce spuneam eu acum 4-5 ani. Eu îmi amintesc că în 2013 când am introdus în program genotiparea reproducătorilor masculi a fost cumva tratată cu indiferență. Acum după atâția ani vâd că actualul ministru a spus-o foarte ferm: trebuie să includem acest program de genotipare astfel încât să menținem la reproducție doar masculii care sunt rezistenți la scrapie. Este singura soluție care poate preveni boala, altă soluție nu avem pentru că nu există în lume un antidop la această boală. Berbecii care sunt sensibili la scrapie vor fi eliminați. Este și interesul nostru, al fermierilor și pentru prima dată văd un front comun și la crescători, la președinți de asociație”, a explicat Ionică Nechifor pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Potrivit acestuia, verificarea se va face prin probe de sânge care se duc la laborator iar Ministerul Agriculturii are în prins în bugetul pe 2019 genotiparea la nivel național a 34.000 de berbeci care sunt rasă pură. ”Genotiparea acestora se va face până la începerea unei alte campanii de montă. Și atunci avem niște rezultate, cei care sunt sensibili la scrapie clar nu pot fi buni de montă. Adică vorbim despre cele cinci grupe de genotipare între care genotipul cu alele ARR/ARR, ARR/AHQ, ARR/ARH sunt cele mai rezistente iar berbecii genotipați cu alele ARQ/ARQ sau VRQ/VRQ se vor sacrifica sau castra în termen de 6 luni ca să nu aibă produși la fel de sensibili”, a mai completat Ionică Nechifor.
O responsabilitate mai mare și pentru asociațiile care vând berbeci cu origine
Acuzațiile lansate către asociațiile care vând berbeci cu origine nu vor mai avea acoperire după terminarea programului de genotipare întrucât pe certificatul care va însoți animalele vândute va fi scris clar nivelul de sensibilitate la scrapie.
”Pe certificatele zootehnice vom introduce această măsură de genotipare iar odată ce un fermier achiziționează un mascul va vedea acolo gradul lui de rezistență, în ce grupă se încadrează. Și rămâne la decizia lui dacă îl cumpără sau nu. Deci ca să înțeleagă toată lumea, vine odată Ministerul Agriculturii cu acest program și mai este și ANSVSA-ul care face această genotipare printr-un program strategic dar nu au un număr țintă de masculi ci vorbim de acele ferme care au minim 10 berbeci. Este o măsură limitată acolo iar din punctul meu de vedere programul Ministerului Agriculturii este mai accesibil pentru că toți fermierii vor fi verificați fie că fermierul are în exploatație 4,5,10 berbeci ei trebuie genotipați. Nu doar 10, adică nu mi se pare corect”, a mai punctat Ionică Nechifor.
Președinții de asociații așteaptă acum ca ANZ-ul să le comunice numărul de probe care poate fi efectuat prin laboratorul de genetică moleculară propriu și un cost estimativ/proba, care poate fi lucrat în intervalul dintre încheierea lucrărilor de apreciere a conformației și constituției și intrarea reproducătorilor la montă.
”Aceste criterii, cum vom proceda în acest an rămân în așteptare pentru că trebuie să ne dea un răspuns ANZ-ul și ANSVSA-ul câte probe pot lucra într-o lună de zile în laboratoare disponibile în prezent. Eu am mers mai departe și i-am făcut o propunere domnului ministru ca acolo unde sunt acele stațiuni de cercetare regionale la ovine să doteze acele laboratoare cu aparatura necesară pentru genotipare. Personal îmi e greu să cred că un laborator de la ANSVSA și unul de la ANZ vor reuși să prelucreze 34.000 de probe. Mai mult decât atât chiar domnul ministru a întărit ideea de a nu mai aduce în țară tot felul de berbeci cu tot felul de boli, până nu sunt testați și verificați”, a conchis secretarul general al Federaţiei Romovis.
Reamintim că scrapia cunoscută si sub denumirile de boala tremurătoare a oilor este o boală cu evoluţie sporadică sau endemică a oilor, caprelor. La începutul anului 2003, screpia a fost diagnosticată pentru prima dată în cadrul IDSA, si în câteva judeţe din România, de dr. N. Alexandru (comunicare personală). În prezent, singurele ţări considerate cu certitudine libere de scrapie sunt Australia şi Noua Zeelandă.
De regulă, boala este introdusă în turmele indemne cu animale aflate în perioada de incubaţie iar calea de transmitere cea mai frecventă este de la mamă la miel. Datorită perioadei de incubaţie foarte lungi, o oaie contaminată poate transmite boală la mai multe generaţii de miei înainte de a prezenta primele simptome de scrapie. Este dovedită însă transmiterea orizontală a bolii în urma coabitării în perioada de stabulaţie sau pe păsune, în special prin consumul învelitorilor fetale contaminate.
Clinic boala debutează cu modificări de comportament ce se manifestă iniţial intermitent, pentru a se accentua pe parcurs. Animalele devin indiferente sau exagerat de atente la stimulii din jur, au un facies timorat, uneori sunt agresive, îsi pierd instinctul gregar si se separă de turmă. Sunt usor excitabile, reacţionând prin tremurături şi convulsii. Concomitent sau mai târziu apar manifestările de parestezie pruriginoasă ce pot fi provocate: prin frecarea zonei lombare, animalul ia o poziţie caracteristică, cu capul ridicat şi făcând miscări energice de ciugulire cu buzele.
