Burse şi preţuriŞtiri agricole

PREȚUL LAPTELUI – SEMNAL DE ALARMĂ. FERMIER: ESTE UN ACT SINUCIGAȘ!

Subventii bovine de lapte APIA

Nu vrem să se mai spună că fermierii trăiesc din subvenții, ci să primim prețul corect pe litrul de lapte colectat. A fost mesajul transmis astăzi la Bruxelles în cadrul Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală unde a fost susținută o prezentare de către reprezentanții Comitetului European al Laptelui a programului lor de responsabilizare a piețelor. De specificat că România nu este printre țările membre în această entitate.

Erwin Schoepges, reprezentant al Comitetului European al Laptelui, a arătat că din Comitetul European de Lapte fac parte 27 de asociații de lapte din 17 țări.

”Suntem o organizație foarte motivată. Cea mai importantă sarcină este să garantăm un preț care să acopere costurile de producție pentru lapte. De asemenea, ar trebui să fie asigurat un venit garantat pentru agricultori. Laptele este unul dintre alimentele cele mai valoroase. În spatele fiecărui litru de lapte pe care îl producem se află o familie, o exploatație agricolă, o poveste. Părinții, bunicii noștri au hrănit Europa de astăzi. În spatele nostru, există o adevărată poveste. Noi, producătorii de lapte, suntem mândri de produsul de mare calitate pe care îl oferim cetățenilor europeni. Ne-am confruntat cu multe crize, în 2009 a fost marea criză a laptelui. Am organizat atunci demonstrații, vărsarea laptelui pe câmpuri. Am aruncat cu lapte inclusiv pe clădirea Parlamentului European. Considerăm că este important ca aceste crize să fie evitate. Acum, din nou, ne aflăm într-o criză. Avem nevoie de o producție de lapte care să acopere toate nevoile europene. În ce privește situația din acest moment. Mulți consideră că situația este bună. E nevoie de 45 de cenți pentru a produce un litru de lapte. Prețul care este obținut în medie este de 35 de cenți. Ne lipsesc 10 cenți pentru a ne acoperi costurile de producție. De ce reușim să supraviețuim în continuare? Agricultorii nu primesc niciun salariu pentru munca lor. Toată lumea care lucrează exploatațiile agricole nu primesc niciun salariu. Un tânăr care ar dori să preia pe viitor această activitate știe că nu va primi nimic. Dacă ați vedea zecile de mii de agricultori care au renunțat la activitatea lor în ultimii ani, cred că ar trebui să ne îngrijoreze că pe viitor nu ar mai exista tineri care vor dori să aibă această activitate”, a arătat Schoepges.

Aceasta a aminitit că Comisia Europeană a introdus în 2017 renunțarea voluntară la producție, iar acest program a avut succes. În iulie 2017, prețul era de 25 de cenți, peste un an prețul crescuse la 34 de cenți. Marea greșeală din 2017 a fost că acest program a fost demarat mult prea târziu. 400 de mii de tone de lapte praf au fost depozitați de CE, o cantitate ce nu a fost suficientă. Aceste instrumente de a reacționa în situații de criză sunt prea învechite. Există un observator pentru piața laptelui, însă acest observator nu trebuie să se limiteze la monitorizarea pieței, ci ar trebui ca într-o situația de criză să și reacționeze. Programul de responsabilizare a piețelor ar trebui consolidat astfel încât crizele să poată să fie evitate. ”La final, vreau să trag o concluzie: facem un apel la adresa PE. Reprezentați elita aleșilor cetățenilor europeni. aveți acest avantaj, că nu sunteți angajați, funcționari ca și cei de la CE. Sperăm că ne veți sprijini această inițiativă. Vrem să putem trăi din producția noastră, să ne putem acoperi veniturile. A venit vremea să introducem instrumente noi. Avem nevoie de acest program de responsabilizare a pieței. Credem că a venit clipa să introducem acest program”, a mai spus aceasta.

Făcând referirea la plata primelor pentru lapte, aceasta a spus că ”dacă ne dorim acoperirea cu totul a costurilor de producție, nu mai avem nevoie de niciun sprijin”. ”Obiectivul nostru ar trebui să fie să primim prețul care să acopere costurile de producție. Atunci nu ar mai exista această percepție că agricultorii trăiesc de pe urma subvențiilor. Trebuie să găsim împreună modalitatea de a depăși aceste provocările. Modul în care funcționează lucrurile acum, nu este unul durabil. Eu și colegii mei suntem agricultori și sarcina noastră nu este să facem politică, ci să mulgem vacile. Suntem în situația în care exploatațiile agricole la care am lucrat noi și strămoșii noștri nu le putem transmite mai departe generațiilor voastre”, a conchis Erwin Schopges.

Producător din Franța: ”Să produci lapte în continuare fără reglementări este un act sinucigaș”

În cadrul dezbaterii, Boris Gondouin, alt reprezentant al Comitetului European al Laptelui, a prezentat următoarele idei: „Eu sunt producător din Franța. Ideea de a responsabiliza funcționarea pieței: să produci lapte în continuare fără reglementări este un act sinucigaș. Este mai bine să avem acțiuni preventive. Se definește o perioadă de referință și se calculează volumul de lapte produs. Vom încerca să convingem producătorii să nu mai producă atâta lapte cu o primă, un stimulent financiar. Aceste prime vor fi plafonate, ele vor fi acordate tuturor exploatațiilor agricole, ideea e de a responsabiliza producătorii. principiului poluatorul plătește, cei care vor scădea producția, vor fi recompensați.”

Reprezentantul Comisiei Europene a spus că este de acord cu necesitatea unui sistem durabil în UE. ”În trecut, am recurs la diferite măsuri de sprijin: sistemul voluntar de reducere a producției. A funcționat bine. Propunerea de a crea un mecanism de stabilizare. Ar însemna un mare efort birocratic, costuri suplimentare. Orice compensații oferite ar trebui să fie de la plățile directe.”

Daniel Buda, eurodepurat român: ”De ce nu încurajați fermierii către o mixare a producției în fermele lor, respectiv, către carne?”

Prezent la ședința Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, eurodeputatul Daniel Buda, a propus ca acest Comitet European al Laptelui să încurajeze producătorii de lapte să se îndrepte și către producția de carne, UE fiind deficitară sub aspectul acoperirii acestor nevoi la nivel european.”Nu aveți informațiile corecte legate de prețul laptelui. În România, prețul la care se vinde laptele este de 23 de cenți. Acest lucru indică dimensiunea dificultăților din sectorul laptelui. Înțeleg că nu dețineți această informația deoarece România nu este printre țările membre în Comitetul European al Laptelui. Vreau să vă atrag atenția la modul cât se poate de serios. Sunteți la fel de mult responsabili de ce se întâmplă în sectorul laptelui. De ce? Ați propus acele prime pentru a nu produce o cantitate așa de mare de lapte. Vă întreb: de ce nu încurajați fermierii către o mixare a producției în fermele lor, respectiv, către carne? Este un sector ce are posibilitatea de a face acest transfer de la lapte la carne. Sigur, nu poți produce carne pe rasa Friza de exemplu, dar sunt alte rase care se prestează la acest transfer. Fermierii trebuie stimulați să se îndrepte și către producția de carne, unde UE este deficitară sub aspectul acoperirii nevoilor la nivel european. Acest lucru s-ar putea face cu aceeași bani pe care doriți să-i primească pentru a nu produce lapte, aceeași bani poti fi folosiți pentru stimularea fermierilor de a produce carne”, a subliniat Buda.

”Aș vrea să vă întreb de ce nu stimulați suficient de mult partea de procesare a laptelui în propriile ferme? În cursul zilei de ieri, am fost la ferme de ovine care și-au pus împreună capacitățile de care dispun și au deschis propriile magazine de desfacere a produselor. Aceștia sunt niște fermieri fericiți care reușesc să își vândă produsele într-un lanț scurt de aprovizionare. Oferă clienților produse proaspete și în același timp la prețuri care le permit să supraviețuiască pe piață. De ce nu am replica această chestiune și la nivelul sectorului laptelui de vacă?”, a continuat eurodeputatul.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


2 comentarii

  1. Sa luam in analiza doua posibile investitii.O ferma de vaci de lapte si o fabrica de imbuteliat apa minerala ambele investitii noi ,fiecare in valoare de 1,5 milioane de euro.Din momentul intrarii in productie in ferma de vaci in fiecare an sunt necesare investitii noi in asigurarea bazei furajere(deci costuri),pe cind la fabrica de imbuteliat apa nu mai sunt necesare alte investitii.Sa luam in calcul faptul ca la farma de vaci lucram cu animale supuse tot timpul bolilor ,accidentelor, situatii ce aduc costuri.Analizati dv preturile de vanzare la ambele produse ce rezulta in urma investitiilor.Mai luati in calcul ca laptele este un aliment complet( spun eu). si un aliment strategic.Se naste o intrebare CUM SUNT CONSTRUITE PRETURILE IN SITUATIA DATA?

Scrie un comentariu