Guerilla Gardening. Mișcarea care promite să transforme România într-o mare livadă
agrointeligenta.ro
Guerilla Gardening este un fenomen raportat la nivel mondial și care, recent, prin mijloacele internetului, a ajuns și în țara noastră. Dacă la bază, definiția pentru guerilla gardening presupune ca o persoană să ”invadeze” cu culturi agricole, adică să facă agricultură pe un teren care nu îi aparține de drept, în România, fenomenul este promovat ca unul comunitar.
”În curând va fi sezonul de fructe precum prune, piersici, cireșe, caise etc. Solicitarea mea pentru toți este să NU aruncați semințele în coșul de gunoi, ci să le uscați (în soare) și să le depozitați într-o pungă de hârtie și să le păstrați în mașină. De fiecare dată când ieșiți și mergeți la țară, sau în timp ce călătoriți și gasiti un teren gol sa aruncați aceste semințe. Dacă prin acest simplu act, putem contribui cu un copac în fiecare an la lumea noastră, misiunea noastră de a face această lume verde s-ar indeplinii”, se arată într-o postare de Facebook care deja a primit mii de distribuiri și face „furori” pe grupurile de pomicultori și nu numai.
Acest model de guerilla gardening ar fi împrumutat, spun promotorii săi, din Thailanda, acolo unde inițiativa s-a constituit într-un veritabil program susținut de autorități. Informația aceasta nu se confirmă la o căutare cu motoarele Google, însă acest lucru nu pare să îi oprească pe cei care distribuie mesajul și sunt convinși să urmeze îndemnul de a plantate semințele de fructe pe terenurile goale.
Fenomenul Guerilla Gardening a fost identificat și studiat prima dată în suburbiile New York-ului în anii `70, unde cetățenii au început să cultive legume și fructe pe suprafețele verzi neîngrijite de municipalitate sau chiar în grădinile unor case sau clădiri abandonate. Repede, inițiativa s-a răspândit, mai ales că a venit la pachet cu promovarea grădinăritului urban. Astăzi, fenomenul de guerilla gardening este încadrat ca infracțiune – invadare, deteriorarea spațiului/proprietății publice sau private, însă adepții mișcării susțin că demersurile lor transformă în spații utile suprafețe verzi abandonate, că se pot planta flori care să înfrumusețeze locul respectiv și că, în final, toată lumea are de câștigat, cu condiția să nu se ajungă la plantarea pepenilor pe arterele rutiere.
