Fonduri europeneŞtiri agricoleStrategii de afaceriViaţa la ţară

Păcăleala de cinci milioane de euro dată de ministerul lui Petre Daea Comisiei Europene

În urma cu cinci ani, România obținea zece milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru a amenaja o bursa de pește după model japonez prin care pescarii din Delta Dunării și nu numai își puteau vinde captura la prețuri competitive.

Bursa de Pește din Tulcea a fost inaugurată cu mare fast la începutul lunii aprilie 2019, însă în prezent clădirea este nefolosită, angajații nu au ce să muncească, iar tranzacțiile bursei ce trebuiau să se facă printr-un sistem IT de ultimă generație sunt de tipul anunțurilor de pe OLX. Singura parte bună: s-au cheltuit doar cinci milioane de euro din totalul de 10 milioane cât s-a obținut finanțare.

Bursa de Pește de la Tulcea a fost inaugurată pe 8 aprilie în prezența ministului Petre Daea și a premierul Viorica Dăncilă

Pentru că investiția este inutilă, un reprezentant al Comisiei Europene a anunțat Agrointeligența – AGROINTEL.RO că țara noastră ar putea fi obligată să restituie banii cheltuiți, cele cinci milioane de euro. În perioada următoare se vor verifica mai atent actele finanțării.

Chiar și primele două tranzacții ale bursei de mărfuri, prin care oficialii români au încercat păcălească reprezentanții Comisiei Europene că Bursa de Pește este funcțională, au fost aranjate și se realizau și fără bursă.

Casa de Comerț Agroalimentar ”Unirea”, proiectul din care Ministerul Agriculturii încearcă să creeze un colos public cu active de zeci de milioane de euro, a fost născut ”în păcat”. Mai exact, printr-un aranjament al mai multor instituții aflate în subordinea Ministerului Agriculturii, minister condus de Petre Daea. Ce este grav, acest aranjament poate costa bugetul public zece milioane de euro.

Materialul pe care urmează să îl citiți este realizat de agenția Clever News Center (clevernews.ro) pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Casa de comerț ”Unirea” s-a născut la sfârșitul anului trecut, proiectul fiind cunoscut mai ales pentru declarațiile lui Liviu Dragnea, fostul șef al PSD, care dorea ca prin această societate publică să înființeze aprozare.

Actul de naștere a fost în decembrie 2018, prin Hotărârea de Guvern nr. 933/2018. Primul punct de lucru a fost în județul Tulcea și nu avea nimic de-a face cu vreun aprozar. În luna martie, Casa de Comerț Agroalimentar ”Unirea” a preluat Bursa de Pește din Tulcea.

PARTEA I: DĂM BANII ÎNAPOI LA COMISIA EUROPEANĂ

Bursa de Pește era la rândul său un proiect prezentat prima dată în urmă cu un deceniu de Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), instituție aflată tot în subordinea Ministerul Agriculturii. Ministerul condus de Petre Daea este și unicul acționar al Casei de comerț ”Unirea”, așa cum reiese din datele obținute cu ajutorul platformei termene.ro.

Revenind la bursa de pește, lucrări efective pentru realizarea burse de pește au început însă în 2014 și s-au terminat în 2019.

Cu cinci milioane de euro din cele zece milioane obținute de la Comisia Europeană, s-a realizat o clădire în Tulcea, pontoane, o clădire anexă în Chilia, s-au cumpărat ambarcațiuni, automobile și s-a realizat un sistem informatic de ultima generație care să sprijine tranzacțiile cu pește.

Lipsesc tranzacțiile, doar ferma de piscicultură Euro Fish își trece anunțuri de vânzare pe site-ul bursadepestetulcea.ro. Clădirea bursei de pește este și ea aproape inutilă, fiind doar sediul ANPA Constanța.

Astfel, cu cinci milioane de euro, s-a realizat concret doar o clădire goală, iar tranzacțiile se fac de genul anunțurilor postate de copiii care își vând telefonul folosit pe olx.

Tranzacțiile au fost fictive?

În luna martie, ANPA și Ministerul Agriculturii a inaugurat oficial Bursa de Pește, pentru a convinge Comisia Europeană că banii nu au fost dați fără rost, au fost înregistrate și două tranzacții. Odată cu inaugurarea, Ministerul Agriculturii a anunțat că imobilul unde trebuia să se afle Bursa de pește și toate anexele au fost trecute de la ANPA la Casa de Comerț ”Unirea”.

La acest obiectiv au fost înregistrate două tranzacții, iar pentru noi este suficient ca proiectul să poată fi declarat funcțional, iar România să nu plătească sancțiuni“, a precizat Cumpănășoiu, directorul general al Autoritatii de Management a Programului Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM), Ciceronis Cumpănășoiu. Când l-am întrebat care sunt cele două tranzacții, Cumpănășoiu ne-a transmis că nu deține aceste informații și ne-a trimis să cerem datele în altă parte.

La rândul lui, consilierul ministrului Agriculturii, Adrian Izvoranu, a declarat că cinci operatori economici au deja echipamente IT conectate la centrul din Tulcea, acestora adăugându-li-se cherhanaua din satul Chilia Veche, construită prin proiectul european al bursei de pește.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și cei ai ANPA au refuzat să ne precizeze cine, de la cine și care a fost prețul tranzacțiilor care au fost realizate atunci când investigația a fost inaugurată. Am aflat, de la oficiali din Ministerul Agriculturii că tranzacțiile au fost două contracte de vânzare-cumpărare de calcan și crap.

Numai că, cel puțin tranzacția cu calcan nu a fost făcută prin Bursa de pește, ci a fost o tranzacție obișnuită între o societate de pescuit și una de comercializare de pește. Era vorba de o tranzacție de 900 de kilograme de calcan.

Vă spun foarte sigur că tranzacția nu a fost realizată prin intermediul Bursei de pește. Am luat legătură și cu o persoană implicată direct în această tranzacție. Ea nu a fost realizată prin intermediul bursei de mărfuri”, ne-a declarat chiar unul dintre administratorii proiectului.

Am reușit să intrăm în contact cu reprezentanți ai Comisiei Europene de la Bruxelles care ne-au precizat că vor cere ca actele finanțării să fie verificate. Totodată se va controla și dacă bursa este utilă sau nu. ”În caz contrar, da, vom cere penalități care pot merge până la întreaga finanțare cheltuită”, ne-a declarat un reprezentant al Comisiei Europene.

PARTEA A II-A: REALITATEA CLĂDIRII INUTILE vs. PROIECTUL FRUMOS COLORAT

Bursa de Pește de la Tulcea este doar o clădire goală și închisă pescarilor. Aceasta este realitatea crudă a unei investiții care trebuia să redreseze comerțul cu pește din România.

Activitatea de pescuit în Delta Dunării reprezintă activitatea economică principală, fiind practicată de pește 1.700 de pescari licenţiaţi, care produc anual circa 50% din producţia de peşte intern”, se scrie în studiul de fezabiliate.

La momentul actual activitatea se derulează prin intermediul a 49 de puncte de debarcare/ colectare, făcând astfel imposibilă monitorizarea reală a cantităților pescuite cât şi stabilirea preţului real pe specie. ”Comercializarea acestor cantități de pește se face de cele mai multe ori fără a respecta condițiile minime de igienă, fără a avea un control real asupra cantitășilor comercializate şi a cumpărăturilor, cu un preţ de primă vânzare mult sub preţul pieţei”, se mai scrie chiar în documentele care motivau necesitatea Bursei de Pește.

Clădirea Bursei funcționează de fapt numia ca sediu pentru ANPA

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a încercat să vadă ce este cu adevărat în clădire înainte de inaugurarea din aprilie. Nu am fost lăsați de către reprezentanții ANPA. În toată clădirea se aflau în ziua respectivă doar două persoane, dintre care una era paznicul. Nici după inaugurare, clădirea nu este funcțională, așa cum a declarat chiar Izvoranu pentru presa locală.

Ce scrie în documente, cum trebuia să arate bursa

Conform documentației de atribuire, se dorea ca peştele să fie adus de către pescar la punctul de colectare cel mai apropiat, cu mijloacele proprii de transport. ”În punctele de colectare, peştele va fi sortat, cântărit şi înregistrat, apoi condiţionat cu gheaţă şi încărcat în mijloacele de transport cu destinaţia Bursa de Peşte (Tulcea)”, se precizează în studiul de fezabilitate.

Pentru realizarea acestui obiectiv, Bursa de Peşte va consta în construirea sediului, realizarea a unui punct de colectare în zona Chilia (lipsește această facilitate în zonă) şi achiziţionarea mijloacelor de transport necesare transportării peştelui, mai este trecut în documentul amintit.

Studiul de fezabilitate a fost atribuit Mega Pro SRL, societatea care la rândul său a subcontractat lucrarea către Altellcom.

Sediul central (clădirea) reprezintă spaţiul pentru licitaţii.

Clădirea va fi construită pe o suprafaţă de 1,854 m2 , cu o suprafață desfășurata de 2,409 m2 , de tip P+1.

Punct de colectare, la Chilia Veche:
Clădirea va avea o arie desfășurată de 370 m2 și va fi amplasată pe malul canalului Tătaru, pe un teren în suprafață de aproximativ 1.000 m2, situat în zona centrală a localității. Clădirea se va dezvolta pe parter și parțial mansardă.

Mașinile de transport pește stau în parcare, nefolosite

Mijloace de transport:
• 3 nave frigorifice de transport, cu capacitate transport de 10 tone, dimensiuni aprox. 16m x 4m, motor diesel de aprox. 200 CP, viteza de croazieră 16–18 km/oră,
• 4 autovehicole utilitare frigorifice: utilitare frigorifice cu capacitate de 3,50 tone.

Cum trebuia să funcționeze

Fiecare cumpărător, în sala de licitaţie, ”va avea la dispoziţia sa un ecran conectat permanent la centru, prin reţeaua locală şi care permite consultarea tuturor preţurilor şi cantităţilor zilei. Aceste preţuri sunt actualizate după fiecare cumpărare. Deasemena din exteriorul Bursei, personalul fiecărui cumpărător sau orice instituție autorizată de către Bursă poate solicita date din fişierul central, nu doar din ziua respectivă, ci tot istoricul cumpărătorului. Acest lucru îl poate realiza și fiecare cumpărător, prin accesul la propriile linii de cumpărare, cu ajutorul unui cod de securitate”, scrie în studiul de fezabilitate.

În centrul clădirii se afla sala de licitație, cu aprox 20 posturi pentru agenții de bursă.

Sistemul performant de date este doar un banal site de anunțuri

Ultima dată când am verificat site-ul de tranzacții de pește – bursadepestetulcea.ro – erau doar șase anunțuri, mare parte ducând spre firma Euro Fish deținută de Corneliu Ivanov, cel care conduce și patronatul peștelui.

Scrumbie congelată la 17 și 19 lei kilogramul, crap la prețul de 18 lei/kg, caras la 7 lei/kg și novac la prețul de 8 lei/kg erau ofertele bursei.

Contratul pentru sistemul IT a fost obținut de Mira Telecom SRL (ofertant) și European Funds Invest SRL (asociat) și Mira Software Technologies.

Cum trebuia să fie sistemul performant de tranzacții online

Conform caietului de sarcini, sistemul IT trebuia să fie unul dintre cele mai performante din țară. Peștele scos din Deltă trebuia să fie imediat cântărit, iar orice cumpărător înregistrat la bursă putea să vadă în timp real cum arată peștele și beneficia de date despre acesta. Mai mult, peștele era adus la sediul central din Tulcea, de unde potențialul cumpărător mai putea beneficia de alte informații.

”La nivelul central vor fi preluate cutiile încărcate cu pește care au fost transportate din locațiile de colectare. Acestea vor intra pe o bandă automată de rulare în vederea pregătirii loturilor pentru licitația electronică. Cutiile de pe bandă vor fi identificate automat prin citirea cu cititoarele wireless a etichetelor de coduri de bare”, se precizează în caietul de sarcini al contractului.

”Sistemul de licitație va fi compus dintr-un set de 20 dispozitive electronice cu butoane legate la sistemul central care vor permite înregistrarea intenției de cumpărare precum și un număr de 20 stații de lucru pentru clienți pe care pot fi urmărite informațiile curente dar de pe care se poate și licita. Cumpărătorii vor licita pe baza informațiilor afișate pe monitoare de mari dimensiuni montate pe pereții sălii de licitație, respectiv 2 ecrane principale cu diagonala de 2 m și 2 ecrane secundare cu diagonala de 1m și, bineinteles, pe baza informațiilor disponibile la postul de licitație afișate pe un monitor. Monitoarele montate pe peretele sălii de licitație vor permite de asemenea afișarea unui flux video provenit de la cameră video HD, cu imagini live a lotului aflat în procesul de licitație. La sfârșitul procesului de vânzare, cumpărătorii pot solicita un extras al tranzacțiilor efectuate și alte documente de interes”, se mai precizează în documentele prin care s-au atribuit trei milioane de lei.

PARTEA A III-A: PE URMELE BANILOR

Pentru realizarea Bursei (clădirea, poantele și achiziționarea de ambarcațiuni) a fost depusă o singură ofertă care a fost desemnată și cea câștigătoare, este vorba de Fil Construct SRL (lider de asociere), Concept Structure SRL, Moa Boats SRL, Naval Total Management SRL. 17,8 milioane de lei a fost oferta depusă de această asociere. Comisia de evaluare a fost formată din Aurel Dinu, Marian Predescu și Ioan Andy Pruteanu, președintele comisiei. Pe 28 iulie 2014 este dat contractul către asocierea mai sus menționată.

Clădirile și Pontoanele

Firmele care au realizat construcțiile și care au furnizat navele sunt:

Fil Construct SRL – deținută de Filip Gurei și Liuba Gurei. Cei doi ar fi conform presei locale apropiați ai fostului președinte al Consiliului Județean Tulcea.

Concept Structure SRL este deținută de acționarul unic Dragoș Cristian Năstase.

Moa Boats SRL, Aurelian Ovidiu Mirea este acționarul principal.

Naval Total Management SRL – firma este deținută de Mircea Stoian și Oana Stoian.

Sistemul IT

Contratul pentru sistemul IT a fost obținut de Mira Telecom SRL (ofertant) și European Funds Invest SRL (asociat) și Mira Software Technologies. Trei milioane de lei au încasat cele trei societăți.

Mira Telecom SRL – este deținută acum de Ilie Stelian cu 85% și Dragoș Băsmăluță, cu restul de 15%.

European Funds Invest SRL – acționarii sunt Elena Georgiana Stoica și Cristian Constantin Bouleanu, fiecare cu câte 50%.

Mira Software Technologies – societatea este înregistrată pe numele lui Ilie Stelian.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!