Adrian Rădulescu, un fermier care crede în asocierea agricolă
agrointeligenta.ro -
Adrian Rădulescu (64 ani) e unul din cei mai cunoscuți fermieri români. L-a ajutat foarte mult vizibilitatea oferită de funcțiile cu expunere publică, în special cea de secretar de stat în Ministerul Agriculturii și cea de consilier prezidențial pe probleme de agricultură.
Fermierul Adrian Rădulescu a terminat Facultatea de Horticultura în 1983 în cadrul USAMVB, de la absolvire până în 1988 a fost șef de fermă la IAS Mogoșoaia. În intervalul 1989-1990 a fost inginer șef și președinte la CAP Buftea, iar între 1990-1991 a fost directorul Societăților Comerciale cu Capital de Stat București-Ilfov, fostul Trust IAS București, care, conform spuselor fermierulului: ”Era inima Bucureștiului din punct de vedere agricol, fiind creat să aprovizioneze 70% din Capitală cu produse agricole proaspete. În administrare aveam centura de lapte a Bucureștiului. Erau 7 IAS-uri și fiecare avea minim 2 ferme zootehnice de vaci cu lapte și minim o fermă de porci. Trustul IAS București gestiona aproate toate activitățile din agricultură: cereale, legume, fructe, lapte, carne, inclusiv procesarea”.
Din 1991 Rădulescu a trecut în privat până în 2007, când a devenit director de cabinet al lui Dacian Cioloș în Guvernul Tăriceanu. Demn de menționat e că între 2001 și 2007 a fost și moderator al emisiunii Viața Satului. De asemenea a fost și președinte al LAPAR, secretar de stat și consilier prezidențial. În prezent este președintele Asociației Fermierilor din România (funcție pe care a mai deținut-o în trecut), care are în jur de 2.500 de membri din rândul fermierilor mici din toate sectoarele de activitate. Asociația Fermierilor din România, fondată în 1996, e prima asociație a fermierilor înființată în țara noastră. Biografia bogată îl face pe Rădulescu să rămână pe mai departe una din cele mai influente voci din agricultură, atât pe partea de business, cât și pe cea de politici agricole.
Averea lui Adrian Rădulescu este dificil de cuantificat de la un an la altul întrucât fermierul ia mereu decizii surprinzătoare în piața de agribusiness. În urmă cu doi ani Adrian Rădulescu și-a făcut partial exitul dintr-o parte din afacerile agricole: ”M-am despărțit de asociații mei. Eu am luat o fermă de porci și silozurile, care au capacitatea de 12.000 t. Am renunțat inclusiv la utilaje. În prezent eu mai dețin controlul doar la o mică exploatație agricolă, la cele patru ferme de porci și la business-ul viti-vinicol”, ne-a declarat Rădulescu. De asemenea, fermierul a predat ștafeta unei părți a afacerilor sale și către cei doi fii.
Fermierul Adrian Rădulescu a fost unul din primii arendași cu acte în regulă de după Revoluție, pornind de la 150 de ha lucrate, ca în perioada de glorie să ajungă la 7.000 de hectare. În prezent mai lucrează pe partea de cultură mare aproximativ 400 ha în județul Giurgiu, luate în totalitate în arendă, pe care îl lucrează închiriind utilaje de la terți în regim de prestări servicii. Ca producții medii obținute în 2018 la cultura mare menționăm 6.800 kg/ha la grâu și 12.000 kg/ha la porumb.
În zootehnie fermierul deține 4 ferme de porci moderne, inaugurate în intervalul 2011-2013, dintre care 3 au capacitatea de 2.000 capete și una de 5.000 de capete. În fiecare dintre cele trei ferme mai mici a investit 1,2 milioane euro, iar în cea mare în jur de 2 milioane de euro. Anual de pe poarta fermelor sale ies cam 32.000 de porci. Deține și abator propriu în Valea Dragului, Giurgiu, în care a investit în jur de 1 milion de euro. Referitor la impactul crizei pestei porcine africane, fermierul a declarat: ”Nu m-a afectat. M-a afectat însă reautorizarea fermei după ce a expirat autorizația integrată de mediu. Din păcate așa s-a întâmplat, dar între timp am corectat cu ministerele Agriculturii și Mediului, pentru că autorizația integrată și toate autorizațiile rămân valabile pe toată durata existenței construcțiilor și numai anual se fac niște declarații, că până acum, după 10 ani dispăreai ca și cum ai fi murit și o luai de la capăt” .
Pentru 2019, alături de mai mulți fermieri crescători de porci și-a pus în plan să construiască o salbă de 5 sau 6 ferme de reproducție suină, pe legea privind reproducția suinelor din România, aprobată în octombrie 2018: ”Fermele vor avea o capacitate cuprinsă între 2.500 și 3.000 capete, capactiatea totală urmând să fie de 14.000-15.000 scroafe, totul depinzând de numărul de fermieri care vor dori să se înscrie în program”. În acest context, deși în 2018 a investit în fermele sale doar 200.000 euro, în ”lucruri mărunte” precum utilaje de vinificație sau mici lucrări de modernizare hale de porci, în 2019 estimează investiții mai consistente: ”Prioritatea pentru la anul sunt fermele de scroafe, în care estimez că în funcție de numărul de locuri, partea mea de investiție nu va fi mai mult de 1-1,2 milioane euro. Costurile per fermier vor fi mai reduse fiindcă vom fi între 30 și 40 de fermieri și fiecare vom avea atâtea scroafe câte locuri de cazare avem, conform legii”.
Rădulescu are și investiții în viticultură, deținând în proprietate 70 de hectare de vie tânără, în care a investit 1 milion de euro, dar și o cramă de 3 milioane de euro cu capacitatea de 1 milion de litri, unde îmbuteliază doar vinuri DOC sub marca proprie: ”Domeniile Dealu Mare Urlați”. Acestea sunt livrate în supermarketuri și în sectorul HoReCa. În ultima perioadă Rădulescu a venit cu un produs inovativ: ”Suntem unicii producători de ”Pelin Frizzante” din România sub marca ”ZZPelin”. Până în urmă cu doi ani fermierul deținuse și 49% dintr-o investiție piscicolă pe fonduri europene în valoare de 12 milioane de euro, în județul Dâmbovița.
Referitor la stadiul de dezvoltare al agriculturii la 100 de ani de la Marea Unire, Adrian Rădulescu are motive de optimism: ”a avut o evoluție excelentă, după intrarea în Europa, respectiv 2007 și prevăd în continuare pe o perioadă de 15-20 de ani că agricultura României va fi în Topul primelor 5 țări din Europa”. Mesajul acestuia de Centenar pentru români este: ”Le transmit românilor din tot sufletul să înțeleagă că unirea face puterea și niciodată de unul singur, oricât ne-am dori acest lucru și oricât ne-am chinui să o facem, nu vom reuși la fel de bine ca uniți. Șansa e să ne unim, fie în cooperative, fie în alte tipuri de asocieri, care să ne permită în fiecare domeniu investiții mari, cu productivitate mare, cu reducerea forței de muncă, cu ridicarea calității. Propun, de asemenea și diversificarea activităților agricole, ca să nu mai stea agricultorii într-o singură activitate preponderent și mă refer aici în special la cultura mare. Numai așa vom reuși”.
