Comerţ alimentar

Teama croaților: ”După intrarea în UE, piețele noastre tradiționale vor dispărea!”

Aderarea la UE nu pare să fie pe placul tuturor croaților, mai ales a celor care cred că politica Uniunii va impune transformarea unor locuri pitorești. Printre temerile euro-scepticilor se numără și posibila dispariție a piețelor din Zagreb, în prezent un obiectiv turistic de neprețuit pentru capitala croată.

Avertismentul a fost făcut public de către jurnalistul Zeljko Ivanjek, de la ziarul Jutarnji list, care a ales să vorbească despre impresiile prietenilor săi străini care vizitau Zagrebul. Aceştia au apreciat monumentele istorice precum Catedrala, piaţa Marko, turnul Lotrščak sau Opatovina [vechiul oraş Zagreb], dar au fost mai ales încântaţi de piaţa Dolac. ”De ani de zile, aud aceeaşi poveste de la ghizii turistici din Split. Aceştia povestesc că majoritatea turiştilor fac turul Peristilului (o piaţă romană, în centrul palatul lui Diocleţian) în cinci minute, în timp ce vizitele la piaţa de peşte (Peskarija) şi piaţa de fructe şi legume (Pazar) le ia cel puţin o jumătate de oră”, a scris jurnalistul.

Potrivit croaților, ”la Peskarija, tinerii japonezi fac poze pălămidelor şi mihalţilor. La Pazar, ruşii gustă brânza, în timp ce tinerii drumeţi cumpără vişine, cireşe şi caise. Cortegiile de turişti fac un pelerinaj în locurile noastre gastronomice sfinte, unde exploră ierburile şi plantele ciudate pe care noi le mâncăm, şi pe care ei le văd pentru prima oară: cicoare amară, mesclun (amestec de verdeţuri cu gusturi diferite), sparanghel sălbatic, ştir, sfecla dalmaţiană, varza de munte şi alte feluri de brasicacee.”

croatia_posts-155Precupeții vor fi obligați să aibă case de marcat

Zeljko Ivanjek este convins că puţine pieţe în lume pot rivaliza cu cele din Croaţia, şi în special cu cea din Split. ”De ce? Fiindcă pieţele noastre nu sunt instalate în locuri izolate, la marginea oraşului, lângă docuri sau frigidere industriale. Ci se lăfăie cu mândrie în inima oraşelor şi arată astfel cât de importante sunt bucatele în viaţa oamenilor de aici. Pieţele noastre sunt simbolul însuşi al identităţii noastre plurale. Mitteleuropa noastră ajunge pe tarabele pieţelor odată cu bureţii, ciupercile, varza şi usturoiul sălbatic, Balcanii cu brânza bosniacă din Travnik, brânza de oaie, kajmak (o brânză asemănătoare cu mascarpone) şi ardeii. Marea Mediterană este prezentă în toată splendoarea ei cu anghinarele, sparanghelii sălbatici şi năutul. Pazar şi Peskarija scot la iveală cine suntem noi cu adevărat, fără imposturi sau nevoia de a ne pretinde mai buni decât suntem. Iată de ce cred că pieţele de legume şi fructe şi cele de peşte fac parte din patrimoniul imaterial al culturii croate, că acestea trebuie prezervate şi apărate în calitatea lor de instituţii de primă importanţă culturală, turistică şi antropologică. Dar nu sunt sigur că Ministerul Finanţelor este de aceeaşi părere, fiindcă vrea să impună negustorilor de fructe şi legume un model de control financiar inadecvat (acum, aceştia sunt obligaţi să aibă case de marcat şi să dea un bon de casă pentru orice bunuri vândute)”, a atras atenția  Ivanjek.

”Modernizarea piețelor va aduce sfârșitul lor ca patrimoniu cultural”

Jurnalistul croat crede că autorităile Statului ar fi trebuit să dea dovadă de o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte pieţele. ”Fiindcă acţiunile lor  ar putea pune în pericol o instituţie culturală, turistică şi socială importantă. Pieţele tradiţionale nu ar trebui să fie transformate în magazine discount în aer liber, în supermarketuri fără acoperiş şi fără aer condiţionat. Deoarece, dacă s-ar întâmpla, ar însemna lovitura de graţie pentru o parte importantă a culturii naţionale”, spune editorialistul.

croatia_posts-153Cumpărătorii se vor orienta către supermarketuri

Lanţurile internaţionale de supermarketuri implantate în Croaţia au întâmpinat aderarea la UE cu un val de reduceri de preţuri, care cu siguranţă vor atrage o parte a consumatorilor, deturnându-i de la pieţe, mai ales dacă acestea se apucă să ofere aceleaşi produse, prezentate la fel ca în magazinele care dispun de locuri de parcare şi de aer condiţionat. ”Dacă adăugăm intenţia guvernului de a băga electricitate şi de a controla fiscal pieţele, aceste instituţii gastronomice riscă să se transforme în magazine de rând, doar că ar fi în aer liber, şi dar mai scumpe, mai puţin practice şi mai puţin igienice decât marile magazine, precum Interspar sau Billa, aseptizate şi cultural monotone.”, crede Ivanjek.

Între cererea justificată a statului şi problemele reale ale negustorilor de fructe şi legume şi de peşte, trebuie găsit un compromis rezonabil, mai spune jurnalistul. ”Oricine va avea această sarcină va trebui să aibă în vedere că pieţele şi pieţele de peşte nu sunt locuri de rând menite activităţii de bază de cumpărare şi de vânzare. Ci fac parte din istoria şi din cultura noastră, ele sunt oglinda identităţii noastre, o atracţie turistică şi o mirodenie de neînlocuit a vieţii noastre. Oricare va fi învoiala între negustorii de fructe şi legume şi de peşte cu ministrul de Finanţe, aceste temple ale culturii noastre şi ale modului nostru de viaţă nu ar trebui puse în pericol”, ia apărarea piețelor cunoscutul editorialist croat.

Sursa foto: theroadforks.com

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!