Ordinul lui Daea prin care Legea Muntelui se aplică…la câmpie!
Marian Buhociu -
Legea muntelui se aplică…la câmpie! Petre Daea a inițiat și semnat Ordinul 97/2019 al ministrului Agriculturii prin care muntele a fost coborât practic la altitudinea unei câmpii cu o pantă. Acest ordin a completat Legea zonelor montane, regiuni care vor beneficia de un miliard de euro în următorul deceniu. Așa cum Agrointeligența – AGROINTEL.RO a dezvăluit deja, deși Petre Daea continuă să anunțe sprijin pentru zonele montane, până acum nu s-a alocat niciun ban pentru a se pune în aplicare Legea Muntelui adoptată anul trecut.
Ministrul a stabilit că toate zonele aflate la o altitudine de peste 500 de metri se pot încadra ca zonă muntoasă. Localitățile sub 500 de metri trebuie să aibă o pantă cu o anumită înclinare ca să facă parte și ele din munte
Astfel, de miliardul de euro pe care guvernul ar trebui să-i investească în zonele montane, se vor bucura în primul rând primarii din localitățile care se încadrează în ordinul lui Petre Daea privind zonele montane.
Petre Daea a reușit performanța să coboare altitudinea zonelor montane, situate de specialiști la peste 800 de metri altitudine, până la altitudinea de 500 de metri și chiar și mai puțin. În luna februarie, se adopta Ordinul nr. 97/2019 al ministrului Agriculturii, document în care sunt trecute localitățile considerate montane a căror fermieri și locuitori vor avea parte de avantaje financiare din partea statului român în următorul deceniu în cadrul unei legislații adoptate la sfârșitul anului trecut. Ordinul de ministru completa Legea 197 din 2018 pri-vind zonele montante, lege adoptată în parlament.
Prin ordinul semnat de Daea, fermierii din zonele montane vor avea parte de mult mai puține ajutoare, asta dacă ministrul va reuși la anul să atragă vreun leu pentru sprijinirea fermelor de la munte. În primul an după aprobarea legislației, zonele montane nu au primit finanțare de la guvern.
Ministrul se laudă cu o legislație care se poate întoarce împotriva PSD
Printre proiectele cu care se laudă Petre Daea în ultima lună, de când a început să simtă că va fi înlocuit, se află și legea zonelor montane. Acest lucru s-a întâmplat și săptămâna trecută. Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat joi, 22 august 2019, la o întâlnire organizată cu directorii Direcțiilor Agricole din toate județele României (DAJ). ”Un alt aspect menționat în ședința de lucru a vizat Legea Muntelui și procesul de dezvoltare şi protecție a zonei montane. Este necesar ca funcționarii de la Direcțiile agricole din țară să interacționeze cu reprezentanții Agenției Naționale a Zonei Montane și să meargă în teren, pentru informarea populației din aceste zone asupra programelor de sprijin dedicate zonei muntelui. Astfel, oamenii trebuie să cunoască că pot beneficia de sprijin, atât financiar, cât şi de asistență tehnică în vederea accesării fondurilor disponibile”, se precizează într-un comunicat al ministerului.
Însă, pe lângă faptul că fermierii din zonele montane nu au beneficiat de niciun leu în acest an, deși legea prevede un miliard de euro, Petre Daea a reușit și să strice o legislație cu un fond bun.
În luna februarie, se adopta Ordinul nr. 97/2019 al ministrului Agriculturii, document în care sunt trecute localitățile a căror fermieri și locuitori vor avea parte de avantaje financiare din partea statului român în următorul deceniu.
Petre Daea și echipa sa a identificat 948 de localități din România care alcătuiesc zona montană din țara noastră, localități care sunt apte să primească finanțări și subvenții. Alături de Petre Daea, consilierul său personal Tiberiu Ștef a fost un alt coordonator al programului.
”Promisiunile lui Daea riscă să-i enerveze atât pe primari PSD care sunt amăgiți că vor primi bani cu căruța și acest lucru nu se va întâmpla, dar și pe fermierii din zona montană, care văd cum de o lege destinată lor se vor bucura mai mult cei care stau la deal. Atitudinea asta va lovi tot în interesele PSD-ului, pentru că Daea deja este ridicol cu toate promisiunile și realizările sale de pe hârtie, care amintesc de comunism”, ne-a declarat un oier din zona Hunedoarei.
Dealul a devenit munte pentru Daea
În ordinul semnat de Petre Daea, muntele este mutat practic la deal și chiar la câmpie pentru a putea include cât mai multe primării pe această listă pentru a satisface primari de partid. În ordinul lui Petre Daea, la capitolul privind condiții generale de ordin geografic privind localizarea zonei montane în România, se stabilește că această zonă începe de la o ”altitudine medie mai mare sau egală cu 500 m”.
Conform definițiilor cele mai permisive din punct de vedere geografic, muntele începe de la peste 800 de metri altitudine. ”Formă de relief convexă sau ascuțită, a cărei culme are înălțimi care în general depășesc 800 m, dominând fundul văilor învecinate cu peste 500 m”, se precizează într-una dintre definiții-le muntelui din Dicționarul explicativ al limbii române.
Echipa care a făcut legislația la îndrumarea lui Petre Daea și a consilierului său personal, Tiberiu Ștef, a coborât ștacheta altitudinii muntelui chiar și până la nivelul mării, asta dacă localitatea este amplasată în pantă. În ordinul 97 semnat de Petre Daea se precizează că în zona montană intră și localitățile care se află la:
• altitudine medie între 350 și 500 m și pantă medie mai mare sau egală cu 15%;
• altitudine sub 350 m și pantă medie mai mare sau egală cu 20%.
La aceste criterii, se mai adăuga cele privind localitățile montane să aibă teren agricol și pădure.
Studiu de caz: județul Mehedinți
Printre cele 948 de localități montane se află destule comune și chiar orașe care nu fac parte din regiunea muntoasă stabilită de specialiști, peste 800 de metri altitudine.
Întâmplător sau nu, astfel de localități se găsesc și în județul Mehedinți, județ de unde provine actualul ministru al Agriculturii. Spre exemplu, în ordinul semnat de Petre Daea, localități ca Bala (altitudine 245 m altitudine), Șvinița (altitudine 135 m) sau chiar orașul Orșova au fost incluse pe lista celor care vor beneficia de legislația zonelor montane și de fondurile acordate acestor regiuni.
Conform legii zonelor montane, actul legislativ trebuia să ajute exclusiv activități din zone considerate de munte. ”Prin prezenta lege se aprobă Programul de încurajare a activităţilor din zona montană, pentru care se alocă 1 miliard de euro pe o perioadă de 10 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”, se precizează în Legea 197 din 2018.
De fapt, ”ordinul semnat de Petre Daea nu a făcut diferența dintre zonele montane care au probleme specifice și zonele stâncoase. Condițiile din Mehedinți sunt identice cu cele din zona de nord a județului Tulcea. Chiar dacă solul e stâncos, nu e munte. Prin ordonanța lui Petre Daea, un program național care trebuia să ajute punctual localități din zona montană se va pierde pentru că a ajuns să se adreseze comunelor cu un deal stâncos sau nu”, ne-a explicat un fost angajat al Ministerului Agriculturii care a lucrat inclusiv cu ministrul Petre Daea.
Lege în vigoare, dar cu zero finanțare
La mijlocul anului trecut, Parlamentul României a adoptat, la inițiativa și susținerea Ministerului Agriculturii, Legea muntelui sau Legea zonei montane.
Teoretic, legea își propunea să-i ajute în primul rând pe agricultorii din zonele montane, fermieri care ar trebuie sa beneficieze de subvenții mai mari, ajutoare de stat și alte beneficii care ar ajunge pâna la acordarea gratuită a lemnelor de foc.
În realitate, legea este făcută așa de ambiguu, încât se precizează doar că agricultorii din zonele montane au dreptul de a primi. De unde? Se amintește doar că banii vor veni de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Agriculturii.
Deși până acum, legislația nu a ajutat cu niciun euro vreun fermier, iar banii vor fi împărțiți de fermieri cu primarii din localitățile cu pile la minister, Petre Daea nu se abține să se laude singur pentru inițiativa legii zonei montante.
„Legea Muntelui este cel mai valoros instrument juridic pentru această zonă. Legea deja există. Acum se lucrează pe baza acestei legi, am făcut structurile zonale, am realizat ceea ce puteam până la această dată, am elaborat încă şase Hotărâri de Guvern. Le vom pune în aplicare în aşa fel încât în munte să fie o altă viaţă, altă preocupare pentru a păstra ceea ce avem. (…) Zona montană a fost părăsită de preocuparea celor care au avut misiunea în domeniu şi acum ne luptăm cu timpul să prindem din urmă ceea ce practic nu am început, adică să facem în aşa fel încât oamenii să prindă speranţă şi ziua de mâine să fie altfel decât astăzi. Evident cu perspectivă în viitor pentru fiecare în parte. (…) Sigur, ne străduim să-l recuperăm, dar întotdeauna timpul pe care-l pierzi nu-l mai poţi recupera cu uşurinţă, motiv pentru care trebuie să ne grăbim şi să facem ceea ce trebuie în fiecare zi şi în fiecare moment”, a declarat Petre Daea în această lună.
Consilier personal pentru zonele montane
Eșecul de până acum al acestei legislații este și ”meritul” consilierului personal al ministrului Agriculturii, Tiberiu Ștef.
În toamna anului 2017, Tiberiu Ștef anunța într-un interviu pentru Revista Ferma că a devenit consilier al ministrului Petre Daea. ”Pe Daea îl ştiu de multă vreme, ne-am numărat amândoi printre fondatorii Asociaţiei Naţionale de Dezvoltare Montană – Romontana, în 2000. Apoi ne-am mai văzut pe la Parlament, iar anul acesta ne-am întâlnit la Agraria în Cluj-Napoca şi, după ce i-am expus nişte idei despre dezvoltarea zonei montane, mi-a spus să vin la minister consilier. În 10 octombrie a.c. ne-am revăzut la Slatina, era acolo şi Florin Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri din Olt, şi Petre Daea ne-a invitat în echipa lui. Am acceptat amândoi”.
Tiberiu Ștef a declarat anul trecut pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO că singura misiune a sa la minister este legislația privind zonele montane. Ștef conduce o organizație care vrea să sprijine fermierii din zona județului Mureș.
Instituția care trebuie să supravegheze aplicarea legii muntelui, lege prin care statul român trebuie să investească un miliard de euro, este Agenția Națională a Zonei Montane din Vatra Dornei, județul Neamț. Agenția este condusă de prieteni ai consilierului personal al ministrului Petre Daea, Tiberiu Ștef.
Tiberiu Ștef împreuna cu Radu Rey, directorul Centrului de Economie Montană, proiect ce a constat în realizarea unei clădiri în Vatra Dornei cu șapte milioane de euro, sunt cei care se laudă cu apariția acestei legislații. De altfel, deloc întâmplător, sediul Agenției Naționale a Zonei Montane este tot în Vatra Dornei.
Radu Rey ne-a precizat că legislația este foarte bună, deși guvernul nu acordase niciun euro din miliardul promis de Daea. ”Dacă se precizează în lege că vor fi acordați, înseamnă că banii se vor primi”, ne-a asigurat acesta.
Avantajele legii zonei montane
Iata câteva dintre prevederile aparent benefice agricultorilor din zona montană, dar pe care nu le poate pune nimeni în practică.
- plata diferențiată a taxelor pentru crescătorii de animale;
- sprijinirea financiara și materiala pentru constituirea și dezvoltarea formelor asociative în zona montana a producatorilor și procesatorilor agri-coli;
- sprijinirea agricultorilor care practică transhumanța;
- sprijinirea producătorilor pentru îmbunătățirea producției și a caracteristicilor nutriționale ale furajelor;
- facilitarea și consolidarea practicilor pe pășunile montane;
- subvenționarea amenajamentelor pastorale;
- încurajarea producției de lapte;
- înființarea de centre de colectare, depozitare, puncte de sacrificare și a unor unități de procesare a materiilor prime: lapte, carne, fructe, lâna, piei de animale, lemn;
- acordarea de stimulente pentru sprijinirea persoanelor în vârsta care locuiesc în catune/gospodarii izolate din zona montana, inclusiv pentru familiile care se ocupă de îngrijirea acestora;
- familiile tinere de agricultori din zona de munte, care își întemeiaza gospodării și cresc animale în echivalent a 5 unități vită mare, denumită în continuare UVM, sunt scutite de impozitul agricol și impozitul pe venitul realizat din agricultură timp de 5 ani de la înființare și de 50% din venituri, în următorii ani, pe perioada existenței titularului;
- specialiști agricoli, medicii, profesorii care se stabilesc în zona montană se obligă să desfășoare activitatea pe o perioada de minimum 5 ani în zona montana vor primi o primă de instalare și sprijin financiar pentru cumparare și construire de locuințe. Cuantumul, procedura și sursele de finanțare se vor stabili prin hotărâre a Guvernului;
- fermierii ce dețin peste 5 animale, vită mare, pot solicita și primi material lemnos, cu titlu gratuit, pentru construirea de adaposturi și anexe gos-podărești;
- locuitorii, care au gospodăriile situate în zone cu grad înalt de izolare, precum și cei cu nevoi sociale din zona montana au dreptul la o cantitate anuala de lemn de foc, cu titlu gratuit, pentru încălzirea locuinței, cu aprobarea consiliului local.
