Seceta a compromis şi sfecla de zahăr
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Producţia de sfeclă de zahăr este compromisă în acest an din cauza secetei. Cultivatorii spun că nu au mai avut de mult un an aşa de prost, producţia fiind redusă la jumătate faţă de 2011.
„Seceta din iulie şi august a decimat culturile. Eu unul nu am mai văzut o astfel de secetă. Dacă nu plouă, nici nu putem să recoltăm sfecla. România va depinde de importuri”, susţine preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Zahăr din Sfeclă de Zahăr din România, Ioan Armenean.
În ce priveşte estimările privind producţia de sfeclă de zahăr din acest an, acestea se ridică la circa 25 de tone pe hectar, comparativ cu 50 tone într-un an bun, nefiind exclus ca în condiţiile în care dacă nu va ploua în următoarea perioadă recolta să fie chiar cu mult mai mică. Pentru a-şi acoperi costurile de producţie, cultivatorii trebuie să obţină cel puţin 40 de tone la hectar, declară Armenean.
Suprafeţele cele mai afectate de secetă în acest an se află în Transilvania, partea de Vest a ţării, dar şi în Moldova în zone precum Vaslui, Bârlad şi Iaşi.
Reducerea producţiei de sfeclă de zahăr la nivel intern va avea urmări şi asupra preţului la zahăr, mai ales că România este un importator net. De altfel, şi pe piaţa internaţională preţul este în creştere uşoară în ultima vreme, susţine Armenean. În 2011, România a importat 514.990 de tone de zahăr, mai mult cu 10% raportat la 2010, în timp ce exporturile au atins 48.114 tone, de aproape patru ori mai puţin decât anul anterior.
Suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr în România, în 2012, se ridică la circa 19.000 hectare, în creştere uşoară, comparativ cu anul anterior, mai spune Armenean. Situaţia nu se poate compara însă cu perioada de dinainte de 1989, când România cultiva peste 240.000 hectare şi avea peste 30 de fabrici de procesare. România a primit de la UE o cotă de zahăr de 104.000 de tone de zahăr din sfeclă şi 329.000 de tone care pot fi obţinute din prelucrarea de zahăr brut. Cât priveşte fabricile, mai sunt în funcţiune doar patru în prezent, controlate în general de străini.
