Hortifruct Iași a investit 46.000 de euro într-un tun antigrindină: La un kilometru distanță, ”piatra” a făcut prăpăd
agrointeligenta.ro
Hortifruct SRL Iași este primul proprietar privat de tun antigrindină din județ și printre primii din țară. Horațiu Titu, administratorul societății spune că știe că sistemul nu e perfect, dar este convins că, până acum, i-a salvat recolta de la dezastru.
Ferma una de a fost amplasat tunul este în localitatea Șerbești din județul Iași, zonă frecvent afectată de intemperii, dar care nu se află în zona de acțiune a rachetelor antigrindină. De aici și nevoia unei investiții în acest sens. Nu ştiu să mai fie unul similar în ţară. De altfel, numărul lui de înmatriculare este R001”, a spus Horaţiu Titu pentru Ziarul de Iași. El ştie că acest sistem de protecţie nu e infailibil, dar oricum ferma lui nu era în zona de acţiune a rachetelor “de stat”. „Când am folosit sistemul, l-am lăsat să meargă cam o oră. Aici a plouat. La un kilometru, încă se vede cum a rupt grindina”, a declarat și Florin Iacob, inginerul şef al fermei.
Livada lui Titu din satul Şerbeşti ocupă 26 ha. Înfiinţată acum trei ani, livada cuprinde 10 ha de cireş, 4,35 ha vişin, 7 ha cătină, 1,42 ha zmeur, un hectar de mur şi 0,73 ha de coacăz. Toate, culturi rentabile, dar sensibile. “Am văzut sistemul, mi-a plăcut idea şi am aplicat-o. Nu spun că e un sistem infailibil. Nu cred în miracole. Chiar producătorul spune că asigură o protecţie de 85-95%, nu totală. Dar asigură o protecţie bună la un preţ decent”, spune Horaţiu Titu.
Plasele antigrindină erau mult mai scumpe
Sistemul de rachete antigrindină este eficient mai ales pentru exploataţii mari, cum sunt viile de la Cotnari sau Huşi. Pentru suprafeţe mici, aflate în afara razei de acţiune a rachetelor, cum este cazul fermei Hortifruct din Şerbeşti, o soluţie poate fi instalarea unor plase antigrindină. “La momentul respectiv ne-am făcut calculele. Plasa antigrindină costă cam 10.000 euro/ha. Montarea spalierilor pe deal, pentru instalarea plasei, ar fi fost foarte dificilă şi costisitoare. Tunul antigrindină ne-a costat 46.000 euro”, a spus Iacob. Un alt atu în favoarea tunului a fost însăşi amplasarea fermei. “Am făcut studii la momentul respectiv, legate de direcţia predominantă a vântului, de forţa lor etc. Plasa are eficienţă mai mare. Partea proastă, dincolo de costuri, este că dacă se rupe, îţi distruge şi plantaţia de dedesubt şi nu pierzi doar fructele”, a adăugat Titu.
Tunul antigrindină de la Şerbeşti a fost instalat în toamna anului trecut, fiind singurul din întreg judeţul. “Nu ştiu să mai fie unul similar în ţară. De altfel, numărul lui de înmatriculare este R001. Am mai văzut unul la Debreţen, în Ungaria, cel mai aproape de noi”, a spus Titu.
Dezavantajul principal al tunului este raza de acţiune relativ mică. Pentru a proteja podgoria de la Cotnari de exemplu ar fi necesare peste 20 de tunuri. Pentru o exploataţie mică însă, acesta este ideal. Un tun poate proteja aproximativ 80-100 ha. Practic, tunul din Şerbeşti a apărat de grindină şi culturile sătenilor din preajmă. “Mai greu este cu oamenii, până acceptă ceva nou. Când am instalat tunul, sătenii erau îngrijoraţi că nu va mai ploua deloc din cauza lui. Seceta îi îngrijora mai mult decât grindina. Când au văzut că plouă, apă în loc de gheaţă, n-au mai zis nimic”, a încheiat Iacob.
Mai multe detalii despre tunurile antigrindină și cum funcționează ele găsiți AICI
