• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Contracte de arendă pe minim 7 ani. Reguli noi pentru încetarea contractului

    agrointeligenta.ro -

    Durata arendării este de minimum 7 ani și se consideră a fi făcută pentru tată perioada necesară recoltării fructelor pe care bunul agricol urmează să le producă în anul agricol în care se încheie contractul. Este prevederea adoptată de Senatul României în cadrul unei inițiative pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul Civil.

    Proiectul de lege a fost depus în iunie în Parlamentul României de către 23 de deputați, fiind adoptat de către Senat, ca primă Cameră sesizată, în data de 21 octombrie.

    Actul normativ nu doar că prevede atât durata minimă a contractelor de arendă ce se vor putea încheia în România, ci aduce și o prevedere privind interdicția subarendării: ”Subarendarea totală sau parțială este interzisă, sub sancțiunea nulității absolute, cu excepția schimbului de folosință a terenului”.

    ”Contractele de arendare încheiate în forma autentică, precum și cele înregistrate la consiliul local constituie, în condițiile legii, titluri executorii pentru plata arendei la termenele și modalitățile prevăzute de contract; neplata în termenul prevăzut în contractul de arendare duce la rezilierea unilaterală a acestuia”, mai arată modificare ce se dorește instituită prin noul proiect legislativ.

    Inițiativa vine și cu prevederi despre cazurile speciale de încetare a contractului de arendă:

    1. Contractul de arendare încetează prin decesul, incapacitatea sau falimentul arendașului.
    2. În cazul decesului arendatorului, moștenitorii sunt obligați să mențină contractul de arendare pe durata încheiată de arendaș.

    Inițiatorii proiectului legislativ explică faptul că, chiar dacă arendașii au drept de preempțiune la ofertele de vânzare depuse de arendator, nu toți arendașii au putere financiară de a investi în terenuri agricole. Conform legislației în vigoare, proprietarii își pot vinde oricând terenurile, printr-o notificare scrisă arendașului. Dacă nu răspunde ofertei de vânzare pentru că nu îi convine prețul sau pentru că nu are disponibilități bănești, arendașul pierde terenul și investițiile făcute pe acea suprafață. ”În acest moment nu avem o lege a arendei, Legea 16/1994 a fost abrogată de Codul civil, care reglementează relația între arendaș și arendator. Diferența majoră între vechea lege și Codul civil este perioada contractului de arendă. Legea veche avea o perioadă obligatorie de minimum 5 ani, perioadă de contract, în schimb Codul civil nu prevede perioada minimă. Acest lucru este în avantajul fondurilor de investiții, care încheie contracte de arendă pe o perioadă de un an, pentru a renegocia contractul anual. Prin contracte de arendă cu termene mici, investitorului i se îngrădește dreptul de a investi. Pentru ca fermierii să se dezvolte, să acceseze fonduri europene, credite bancare, respectiv investiții pe termen lung, trebuie să aibă o stabilitate pe termen lung, din punct de vedere al obiectului muncii privind terenul agricol dat în folosință de diverse persoane fizice, societăți comerciale, fonduri de investiții naționale și internaționale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

    Pe 28 octombrie, proiectul a fost înregistrat pentru dezbatere în Camera Deputaților, for decizional.

    Mai jos aveți forma în care inițiativa legislativă a fost adoptată de Senatul României.


    Te-ar mai putea interesa

    Moise, MADR: Peste 5.000 ha de teren s-au scos din circuitul agricol pentru parcuri de energie Cadastru și intabulare teren: acte necesare și prețuri Cărți funciare eliberate gratuit pentru proprietarii de terenuri agricole

    Ultimele știri

    Porumbul de talie mică de la STINE a fost desemnat produsul anului în SUA România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii