• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri agricole
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Păstrăvăria Doftana: Cum supraviețuiește o afacere de familie în acvacultură

    Ramona Dascălu Ramona Dascălu -

    O afacere de familie în acvacultură! Lupu Vasile deține o păstrăvărie în Valea Doftanei, județul Prahova, și se declară complet nemulțumit de măsurile pe care ministerul Agriculturii le-a luat în ultimii ani în sectorul piscicol. În acest sens, acesta îi cere ministrului Agriculturii să acorde o subvenție pe producție pentru a susține acest sector, care, spune el,  în ultimele două decenii a fost lăsat de izbeliște de către autoritățile competente.

    Producția de păstrăvi este raportată la metrul cub de apă

    La păstrăvăria Doftana, afltă la 1.100 de metri altitudine, chiar în locul de unde izvorăște râul Doftana, se cresc pești pe suprafețe relativ mici fără să fie nevoie de multe hectare de luciu de apă.

    „În sectorul în care activez eu, respectiv păstrăvărie, creștem pești pe suprafețe relativ mici, în cazul meu am un hectar de luciu de apă, dar noi nu raportăm producția la metrul pătrat de luciu de apă, noi raportăm producția la metrul cub de apă. Spre exemplu, într-un bazin de 500 de metri cubi creștem o populație de 25 de kilograme. Deci, aici nu vorbim ca la crescătoriile de crapi unde ai nevoie de hectare multe de apă ca să ții puțin pește. Aici, poți să ai un luciu de apă mai mic și poți să ții mai mult pește”, a explicat Vasile Lupu.

    Păstrăvăria Doftana, o afacere de familie

    Cât despre cel care deține păstrăvăria, pescuitul și creșterea peștilor reprezintă atât o îndeletnicire cât și o pasiune înnăscută: „Mă ocup de când mă știu, de la 5-6 ani, cu păstrăvăria. Am moștenit îndeletnicirea asta de la bunicul meu. Pescuitul și creșterea peștilor sunt pentru mine mai mult decât o pasiune”.

    Cu o producție de 100 de tone de pește pe an, la păstrăvăria Doftana sunt și momente grele, când pierderile sunt iminente: „În momentul de față producem o cantitate de 100 de tone pe an, dar noi vrem să mărim producția pentru că, consumatori de pește sunt, numai ce te faci când tu preiei toate riscurile și vă spun că anul ăsta am pierdut 10 mii de euro în producție pentru că am avut un lot de puiet care s-a îmbolnăvit, s-a întâmplat să rămân fără curent, nu a pornit generatorul și el fiind un pește foarte sensibil la oxigen, în 5 minute termină oxigenul din bazinul în care trăiește și moare imediat. Și ne chinuim foarte mult cu ei, durează 6 luni de zile până îi aducem la 50 de grame. Și după ce fac 50 de grame să îți moară. De aceea ne-ar ajuta o subvenție, pentru că sunt pierderile foarte mari (…). Și mai sunt și alte riscuri: dacă avem secetă nu facem producție, dacă avem inundații ne afectează întreaga infrastructură, și mai mult de atât întregul efectiv de pești pe care îl avem în bazine. Și pe noi nu ne despăgubește nimeni cu nimic”.

    Păstrăvi de la Păstrăvăria Doftana făcuți pe plită

    Păstrăvăria Doftana vinde pește la Carrefour și în magazinul propriu

    În ceea ce privește piața de desfacere, păstrăvii crescuți la Doftana sunt vânduți într-un magazin din Câmpina și în Carrefour Băneasa. În weekend, pot fi achiziționați și din parcarea complexului Hornbach Balotești. De asemenea, se pot face comenzi online pe www.pastravariadoftana.ro, dar și telefonic.

    „Noi avem magazin la Câmpina, în oraș, pentru că drumul până la păstrăvărie este foarte rău, stricat, e un drum forestier de 15 kilometri și omul mai bine se lipsește decât să își strice mașina pe un drum ca ăla. În Câmpina aducem peștele viu, în mașină de transport specială și-l eviscerăm în fața clientului, pe loc. Avem colaborare și cu un retailer, ducem pește la București, în Băneasa. Eu sunt de părere că poți să ai acces la orice retailer, numai că ești condiționat de cantități și noi nu putem să asigurăm cantități industriale. În schimb sunt câțiva retaileri mai receptivi care au dezvoltat o rețea locală, un lanț scurt. Eu spre exemplu la București, Ploiești și Brașov aș putea pentru trei magazine să asigur necesarul de pește, și așa retailerul are și garanția că are marfă proaspătă și are certitudinea că și clientul este mulțumit”, a declarat Vasile Lupu.

    Cât de repede ajunge un păstrăv la maturitate

    Chiar dacă la o primă vedere nu pare așa de complicat, unui păstrăv până ajunge la greutatea la care este comercializat îi ia trei ani de zile, spune acvicultorul: „Costurile sunt foarte mari. Eu în trei ani de zile îl fac să ajungă la greutatea la care este comercializat, la 500-600 de grame și asta pentru că ai pe fiecare an 5 luni de zile, pe timp de iarnă, când nu îl furajezi, de exemplu acum că s-a răcit apa la 4 grade el încetează să se mai hrănească, se hrănește foarte puțin, dar nu mai pune pe el. Abia în aprilie începe să se dezmorțească, să se pună pe mâncare și atunci vin ploile, vin viiturile, vine apa tulbure și nu mai poți iarăși să furajezi și tot timpul stai să aștepți, suntem la mâna lui Dumnezeu”.

    Păstrăvăria Doftana face pasul către acvacultura ecologică

    Pe viitor are în plan să facă acvacultură ecologică, deja a făcut toate demersurile necesare și în prezent se află în perioada de conversie.

    „Eu produc tradițional și sunt în curs de conversie la acvacultura ecologică, urmează să obțin și atestatul. Creștem peștii în bazine de pământ, tradițional, cum se făcea odată. Am zis că și așa stăm mult după pește, trei ani de zile, infrastructura pentru acvacultură ecologică o avem și o să schimbăm practic doar furajul. Cele pe care le folosim acum ar fi neconforme, ele sunt libere de organisme modificate genetic, producătorul austriac de la care luăm noi ne garantează prin certificare că aceste furaje nu au nimic modificat genetic, ele provin din proteină de făină de pește, ulei de pește, soia, mazăre, vitamine, minerale, și asta pentru că există directive și este foarte bine controlat sectorul, probabil că din acest motiv la noi în România încă nu produce nimeni mâncare de pești, ci doar străinii pentru că ei îndeplinesc condițiile. La acvacultura ecologică, fiecare componentă din furaj va avea în spate un certificat, cel care îi livrează producătorului făina de pește îi dă certificare în spate, practic e vorba doar de hârtii”, a spus Vasile Lupu.

    Preparate din păstrăv cu atestat de produs tradițional

    În acest moment, păstrăvăria Doftana are atestate deja patru produse tradiționale, și anume: Păstrăv afumat în cobza de brad, Cârnați de păstrăv Doftana, Zacuscă de păstrăv Doftana, Păstrăv copt și afumat la jar.

    Păstrăvăria Doftana a fost prezentă recent la târgul organizat în curtea Ministerului Agrciulturii cu ocazia Zilei Naționale a României. În deschiderea oficială a târgului, când ministrul Adrian Oros și secretarul de stat Emil Dumitru au trecut pe la standurile tuturor producătorilor, acvicultorul Vasile Lupu a avut ocazia să își manifeste personal nemulțumirea în fața autorităților competente în ceea ce privește lipsa subvenționării în acest sector.

    „Nemulțumirile sunt multiple, dar marea mea nemulțumire este că acest sector piscicol, respectiv acvacultura a fost lăsată de izbeliște de 30 de ani încoace de către toți miniștrii care au condus până acum ministerul Agriculturii, asta însemnând că au distrus intenționat sectorul piscicol. Am avut în România cea mai mare flotă de pescuit și bazinul geografic al țării noastre poate asigura producție atât pentru piața internă cât și pentru cea externă. În schimb, România la ora actuală din datele de la minister importă 120 de mii de tone de pește de pe peste tot din lume. Cum s-a distrus acest sector piscicol? Prin abandonarea vechilor cherhanale, prin pescuitul foarte intensiv și agresiv, dacă vorbim de Delta Dunării, și prin nesubvenționarea efectivă în producție a sectorul piscicol”, a declarat Vasile Lupu, specialist în acvacultură.

    Prahoveanul spune că degeaba se acordă sprijin pentru investițiile în infrastructură dacă nu este susținută producția: „În infrastructură s-a mai subvenționat prin programele POPAM, dar degeaba investim în infrastructură și nu susținem producția efectiv. Dacă îmi dai bani să îmi fac grajdul și nu mă ajuți și cu producția, atunci e degeaba. Dorim o subvenție pe producție, o subvenție reală care să se reflecte în furaj pentru că noi furajul îl importăm, nu există la noi în România niciun producător de furaje de pești.  Ar mai putea exista și o subvenție pentru electricitate pentru cei care pompează apă, acesta este și cazul meu, eu pompez apa pentru incubație ca să pot să îmi fac puiet, ca să scot apă curată din subsol”.

    De asemenea, acesta cere și ca apa pentru piscicultură să fie gratuită: „Apa pentru piscicultură, pentru acvacultură să fie gratuită, așa cum este și pentru irigații, să nu mai plătim apa că nu îmbuteliem apa în pești și o vindem după aceea consumatorului final”.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Abonare gratuită la știri

    Te-ar mai putea interesa

    Ghid practic despre mană în cultura de floarea-soarelui. Recomandarea specialiștilor Syngenta ADAMA dă voce femeilor din agribusiness! În 2020, fermierii campioni pariază tot pe hibrizii de porumb Pioneer®

    Ultimele știri

    Emil Dumitru: Vom avea un dialog cu hipermarketurile să preia producțiile din bazinele legumicole! AVANS APIA 2020: Prima tranșă din subvenții, plătită mai devreme ca măsură urgentă de sprijin! Emil Dumitru, MADR: O nouă procedură pentru subvențiile APIA din acest an!

    Căutare în articole