• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum s-a fript cu APIA fermierul Paul Diaconu, un profesor universitar de la ASE care lucrează 2.200 de hectare!

    Daniel Befu -

    Paul Diaconu e născut și crescut în București și cu carieră universitară în Capitală, la Academia de Studii Economice (ASE), în cadrul catedrei de contabilitate. În paralel este și fermier, la jumătate de țară distanță, având o exploatație împărțită pe mai multe societăți, care lucrează 2.200 ha de teren răsfirate în județele Alba, Cluj, Sibiu și Olt. Dintre acestea, în jur de 1.200 ha sunt de pășuni, pe care le exploatează cu zootehnia, deoarece deține și un efectiv de 2.000 de oi. Totodată are și un siloz de 1.000 tone.

    A fi fermier îi părea semi-idilic și cu greutăți, dar și cu bucurii. Până în clipa în care a intrat în colimatorul Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).

    ”Undeva în luna octombrie 2019, m-a chemat APIA București, că acolo depuneam eu cererile de plată și un responsabil m-a anunțat: «Ai o problemă, că ai fi dat foc la o parcelă de pământ». Zic: «Du-te domne d-aici, ești nebun?» și mi-a arătat o adresă de la APIA Alba. Mi-au cerut mai multe detalii, cei de la APIA București și figura că în luna martie, pe una din parcelele pe care le exploatam noi, pe un colț de câmp practic, cineva ar fi dat foc. Au venit pompierii, au venit de la APIA au constatat și procesul verbal depus la dosar s-au trezit să-l scoată din acte tocmai în octombrie. Acel teren nici n-am știut că a luat foc! Era un colț de câmp pe care îl coseam undeva în iulie și nu aveam drum pe acolo ca să văd care este situația lui în primăvară, pentru că în primul rând primăvara te gândești la arat, să fixezi repede culturile, nu stau să mă uit acum pe câmpurile unde am iarbă ca să văd ce se întâmplă acolo. N-am avut timp de ele. Eu n-am observat că ar fi fost ars, pentru că ulterior a crescut iarba acolo. M-am dus doar în octombrie, după ce APIA mi-a zis de incendiu, dar nu se mai vedea nimic. Însă bănuiesc că APIA nu făcea procese verbale neexistând terenul ars. Însă noi avem 2200 ha în exploatare. Vă dați seama, eu ar trebui să trec să verific fiecare colț al terenurilor, în contextul în care avem terenuri în Cluj, Alba, Sibiu. Păi dădeam eu foc la 60 de ari? Păi dacă dădeam foc, dădeam la un deal întreg, ca să-l curăț. Dar eu știu că nu se dă voie să ardă și nu-mi riscam în nici un fel subvenția, pentru așa ceva. Miza pentru mine nu exista, pentru că eu n-aveam nici un interes să-mi dau foc pe acel câmp, pentru că acolo era un colț de câmp cu o iarbă foarte bogată, pe care o coseam”, a povestit fermierul.

    Acesta a completat că unul dintre posibilii incendiatori ar fi putut fi  chiar muncitorii care au lucrat la un drum care traversează munții Apuseni. ”Îi bănuiesc pe cei care fac acum Transalpina de Apuseni (drumul construit cu bani europeni care va lega Munții Apuseni de autostradă, la Aiud n.r), fiindcă fix acolo, lângă, și-au făcut o organizare de șantier. O altă posibilă explicație e că parcela incendiată se află vizavi de un loc în care cei de la Aiud campează și e posibil ca cineva să fi aprins focul. Și mai era și un gard unde se aruncau gunoaie și e posibil ca cineva să fi aprins gunoaiele și așa să se fi răspândit pe suprafața mea de iarbă”, rememorează Paul Diaconu.

    Incendiul a avut urmări dramatice pentru producător

    Fermierul Paul Diaconu a mai declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a trecut printr-un moment de presiune extremă de ordin financiar din cauza incidentului cu incendiul fără autori. ”Consecințele pentru nebunia asta mai întâi au fost: «Stai liniștit că o să-ți taie subvenția pe terenul ăla pentru treaba asta!» și zic: «Domne, sigur asta se va întâmpla?»: Răspunsul a fost «da!». Și când colo, m-am trezit cu o penalizare de 15% pe toată cererea unică de plată. Nu știu câte hectare aveam pe acea cerere de plată, pentru că le aveam împărțite pe mai multe ferme, tocmai că există riscul ăsta, că pentru orice tâmpenie poate să-ți dea statul în cap. Mi-au tăiat din subvenție undeva în jur de 193.000 lei pentru 60 ari cărora cineva le-a dat foc, dar nu eu. Nu mă jucam cu așa ceva. Să-mi fi zis mai din timp: «Măi fermierule, de ce ți-ai dat foc la teren?» și atunci avem posibilitatea să reacționez. Ca și cum îți dă foc la casă și în loc să te cheme să zică «Vezi că ți-a luat foc casa!», îți dă în cap că de ce ți-a luat foc casa”, a mai spus fermierul.

    A contestat decizia de la APIA

    Acesta mai povestește că după ce APIA i-a oprit 15% din subvenția pentru anul 2019, a depus o contestație. ”Au zis că nu îi interesează, ci conform regulamentului, trebuia să nu dau foc la suprafață. Le-am zis că n-am dat foc și mă rog, aici s-a încheiat. Însă problema este că acum orice prostie care se întâmplă în fermă în anul 2020 și pentru orice încălcare de condiționalitate, deja trec la penalizarea de 40% din subvenții. Practic, dacă mă mai trezesc cu vreo nebunie d-asta, de mi-o face vreun bețiv care îmi arde un colț de pășune, mă trezesc cu penalitate de 40%. Sunt un prezumat infractor, dar și în regulament acolo din ce am înțeles eu, se vorbește despre intenție ori aici nu a fost niciodată vorba de intenție. Statul ăsta ne vânează gratuit. Cei 193.000 lei sunt profitul fermei într-un an bun. S-a dus, s-a terminat. Am vrut să mă sinucid pentru că n-am mai fost bun de nimic. Vă dați seama, inputuri, băncile care nu te iartă, leasingurile. Pentru mine erau vitali banii aceia. Efectiv am fost zdruncinat. Subvențiile cel puțin în Transilvania, de regulă nu reprezintă profit pentru fermier, ci reprezintă o acoperire a pierderii pe care o are din cauza prețului produselor agricole în general. În Transilvania, lucrăm terenuri amplasate în deal de regulă și faptul că sunt numai ploi, că e teren lutos, mult mai greu de lucrat, face ca pentru noi cheltuielile să fie mult mai mari ca în sud. Acolo, deal înseamnă o diferență de 3 metri între vale și deal. La noi deal înseamnă pantă de 45-50 metri, unde ari foarte greu. Deci costurile sunt mult mai mari. Terenul este mult mai fărâmițat ca în Sud”, ne-a mai relatat fermierul.

    Acesta a mai spus că în momentul în care a aflat că va fi penalizat cu 193.000 lei din subvenție, a trăit un sentiment de groază. ”Eu am rate la bănci de 250.000-300.000 euro/an. Mă întrebam ce fac, de unde-mi plătesc datoriile, cum voi rezista la presiunile pe care le fac băncile și la presiunile pe care le fac furnizorii de input-uri. Nu te iartă niciunul. Nu-i interesează. Au fost luni grele, în care am încercat să-i conving să mă mai amâne și nimeni nu m-a înțeles. Toată lumea își vrea banii, își vrea penalitățile. Nimeni nu te iartă, nu-i interesează, ci bagă biletul la ordin. Pe unele am reușit să le plătesc din alte surse și cât de cât să mai amân din ele o parte, să mai amân până în toamnă, însă a fost foarte dificil. Am găsit cât de cât înțelegere la câțiva furnizori de inputuri, cărora le-am acceptat în final penalitățile de întârziere, că n-am avut ce să facem,” explică cum a ieșit din impas.

    Din cauza ”pățaniei” cu APIA și a riscului crescut de penalizare pe viitor, Paul Diaconu a început să acționeze preventiv, exasperând autoritățile locale cu zelul lui. ”În legislația noastră, în aplicarea regulamentului european s-a luat varianta simplă: «te-am găsit cu parcela arsă, ești vinovat». Însă eu vă spun că incendierile astea se întâmplă în fiecare an, că sunt tot felul de oameni care își rezolvă problemele de curățare a terenurilor prin incendiere și te trezești fără să vrei cu terenul ars. Eu anul ăsta, am făcut un teanc de plângeri penale privitor la focuri în câmp, unde am putut să văd, desigur. Și m-am trezit cu poliția pe cap care mi-au spus: «Oprește-te din făcut plângeri penale, că ne-ai umplut de cazuri de cercetări penale in rem». N-am avut în viața noastră până atunci atâtea fapte penale cu autori necunoscuți». Le-am răspuns: «Păi fac, că uitați ce am pățit anul trecut»”, declară Diaconu.

    Cum ajunge un profesor universitar să fie în paralel și fermier

    Paul Diaconu e îndrăgostit la propriu, de agricultură. Norocul lui e că soția îi îngăduie această aventură pătimașă. ”Agricultura până acum nu a fost neapărat un business. Cred că a fost amanta mea. Am soție dar am avut și amantă și ea a fost amanta mea. Agricultura este o amantă foarte prețioasă. Dacă ar fi să-i dau un nume aș boteza-o Sissy, ca pe prințesa austriacă, fiindcă e și un pic de nebunie și un pic de Sissy… Un microb semănat încă de copil, care s-a dezvoltat acolo. E un virus care mi-a transformat viața într-o «boală bună», ca să zic așa. Eu, fiind copil crescut în București, vara, ca să scape de noi, părinții ne trimiteau la țară în județul Alba, aici unde am făcut ferma, în zona de baștină a bunicilor. Și aici stăteam din luna iunie până în septembrie și dacă faci lucrurile de mic și ești implicat –adică nu ne iertau deloc, ne puneau la treabă – s-a transformat în a doua mea natură. Când ceea ce ți s-a întâmplat în copilărie e de bine și e de bun augur, atunci când începi să repeți ce ai făcut în copilărie, atunci de regulă îți crează o plăcere. Agricultură în sensul profesional am început undeva în 2009-2010 și am început cu o mică fermă de pui, după care am avut nevoie de furaje. Și fiindcă oamenii din satul meu nu lucrau terenurile, au început să mă abordeze: «Hai, ia și pământul meu în arendă». M-am chinuit, am luat în arendă, am luat mai întâi în sat, după care m-am dus și în satul vecin, după care au venit alți primari și au zis: «Domne, dacă tot lucrezi, vino și lucrează și aici», și ușor, ușor, m-am extins”, a mai spus fermierul.

    Paul Diaconu ne-a mai povestit că totul a fost luat pe credit și pe leasing, cu multe datorii. A avut ani foarte grei, în care abia trecea anul și subvenția pentru el era foarte importantă, ”pentru că nu ai cum să te dezvolți în România fără credit și fără leasing”.

    ”În aceste condiții, subvenția era singura sursă sigură de a-ți acoperi datoria de pe un an pe altul” își rezumă Paul Diaconu pe repede înainte povestea de agricultor. Deși cvasimajoritatea terenurilor îi sunt în Ardeal, exploatează 150 ha și în județul Olt, dintr-un motiv sentimental ”soția e din Olt”. Însă nu își permite să aibă două rânduri de utilaje, așa că în fiecare sezon agricol, mută utilajele dintr-o locație în alta. Însă la români traversarea Carpaților poate fi un creativ, așa că a ajuns, fără voia lui, să facă vâlvă în mediul online.”Când ducem utilajele, le mai cărăm și cu trailerul, dar mai nou ne-am învățat să mergem pe Valea Oltului și avem noi așa, un obicei. Plecăm seara pe la 22.00 și ajungem în Caracal undeva pe la 10.00-12.20. Combina tot așa o ducem. Însă la întoarcere, unul dintre combainieri n-a mai avut răbdare și a luat-o pe autostradă și am rămas vestit pe Facebook că m-am trezit cu combina pe autostradă”.

    Productivitatea în Transilvania nu e tocmai grozavă

    Pentru Paul Diaconu, producția într-un an normal pe solele din Olt este undeva la 5000kg/ha la grâu, pe când în Transilvania, producția medie multianuală e undeva la 2500-3000 kg/ha la grâu. Costul utilizării hectarului de grâu în Olt este undeva la 1800 lei/an, în timp ce în Ardeal este undeva la 2500 lei/an. Viața nu aduce doar vești proaste, așa că în 2020 fermierul a avut parte de un an pe care-l caracterizează drept atipic, pe suprafețele lucrate în Ardeal.

    ”De 10 ani de când fac eu agricultură, noi nu am avut un an atât de ploios. La porumb avem o recoltă mai bună. Ne așteptăm undeva la 7-8 t în medie la porumb, dar deocamdată n-am recoltat porumbul de pe câmp, pentru că tot plouă și începe să încolțească în știulete. Să sperăm că, cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuși să recoltăm, fiindcă din câmp până în contul din bancă e cale lungă. Dar clar, este un an total atipic. Noi niciodată nu am avut producții așa de bune, de când mă știu eu. A fost un an ideal pentru porumb. Avem parcele și de 10-12 t/ha, în condițiile în care nu sunt terenuri foarte bune, că e deal, sau sunt văi lângă apă și e și aflux mare de mistreți”.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    SUBVENȚII APIA! Adrian Oros: Avem banii să finalizăm toate plățile către fermieri! Adrian Oros: Subvenția APIA de 7.000 euro/fermă va fi în conturi pe 25 noiembrie! Crescător de animale – amendat de Garda de Mediu după ce a fost reclamat pentru mirosul din fermă!

    Ultimele știri

    Noi reguli pentru vânzarea terenurilor agricole! OUG adoptată de Guvern! NUTRISPOR FNC – fabrică de furaje combinate și concentrate cu materie primă direct din fermă! PLĂȚI SUBVENȚII APIA! Sumele pentru fermieri aprobate astăzi de Guvern!

    Căutare în articole