Mihai Haraga, cel mai mare fermier din Iași: 8.000 de hectare, fermă cu 1.000 de vaci și seră de roșii
agrointeligenta.ro -Mihai Haraga este la acest moment cel mai mare fermier din județul Iași. O arată cifrele afacerii sale, primul loc pe care îl ocupă în privința subvențiilor încasate de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, dar și dinamica business-ului pe care l-a construit în ultimii șapte ani.
Mihai Haraga este de profesie inginer agronom și timp de peste 15 ani a condus în România unul dintre cele mai mari branduri de semințe de porumb și rapiță, dar și de erbicide. După ce a plecat de la conducerea Monsanto România, Haraga și-a construit propriul său business agricol bazat pe producția de semințe. În județul Iași, a pus pe roate grupul de firme Semtop cu care anul trecut a atins o cifră de afaceri de 220 de milioane de lei, circa 50 de milioane de euro, iar pentru 2019 a anunțat o creștere semnificativă.
Mihai Haraga este un jucător puternic nu numai pe piața românească de semințe, ci și la nivel regional, european, chiar mondial. Astfel, Haraga este vicepreședinte mondial al Remington Seeds, un mare prestator mondial de servicii de multiplicare semințe, iar în cadrul activităților din Iași sunt implicați circa 600 de angajați.
80% din cifra de afaceri grupului Semtop vine din producția de semințe pe care o exportă în proporție de 90%. Restul afacerilor înseamnă servicii de comerț cu cereale, distribuție de input-uri pentru agricultură, o fermă de 1.000 de vaci de lapte și carne și producție de roșii în sistem hidroponic.
Lucrează 8.000 de hectare de teren agricol în județul Iași
Firmele administrate de Mihai Haraga lucrează circa 8.000 de hectare (3.000 în comunele Bivolari și Trifești, iar 5.000 în zona Țigănași). Peste 85% din această suprafață este irigată și prelucrată după cele mai noi tehnologii, randamentele obținute fiind peste media fermelor din vestul Europei.
Practic, Haraga s-a apucat de agricultură în 2013 după ce a demisionat din funcția de director pe Europa Centrală și de Est a gigantului american Monsanto. Mai întâi a preluat 1.000 de hectare în Bivolari, apoi 2.000 în Trifești (teren pe care anterior îl lucrase fermierul Vasile Lungu).
A preluat Agricola Țigănași
În 2017, Semtop a preluat apoi printr-o fuziune mascată firma Agricola Țigănași care administra 5.000 de hectare și era patronată de cunoscutul inginer Aurel Placinschi. Imediat după fuziune, Haraga a investit la Țigănași 6.000.000 euro pentru instalarea de echipamente de irigare pe 2.000 de hectare, apoi pe încă 3.000 de hectare.
Integrarea producției și prin ferma de vaci
Pentru că nu toate culturile de pe cele 8.000 de hectare pot fi vândute, Haraga a creat o altă afacere care să beneficieze de semințele necomercializate. Așa că a construit la Trifești o fermă cu 1.000 de vaci, jumătate de lapte, celaltă jumătate de carne. Laptele este vândut direct către Danone.
Produce roșii tot timpul anului
Un alt business care arată cum gândește Mihai Haraga este producția de roșii. Cultivate în seră, cu producție tot timpul anului, tomatele sunt crescute pe substrat de nucă de cocos, iar sistemul de încălzire și de fertirigare este computerizat. Roșiile lui Haraga sunt vândute în două mari rețele comerciale și printr-un magazin propriu deschis în Iași.
Cea mai importantă micșare a lui Mihai Haraga, vicepreședinte al Remigton Seeds, este construirea unei uriașe fabrici de procesare a semințelor. Investiția, despre care se știe că ar fi finanțată cu banii americanilor, este evaluată la 300 de milioane de dolari și a fost demarată în 2016. Unitatea se desfășoară pe o suprafață de 10 hectare și a intrat pe producție de anul trecut.
Și în privința subvențiilor încasate anual de la APIA, Mihai Haraga este pe primul loc la nivelul județului Iași. Numai prin Agricola 96 SA, societate specializată pe cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, a încasat de la APIA anul trecut 4,5 milioane de lei.
Surse selective: Ziarul de Iași, Bună Ziua Iași, Top Iași, Ziarul Financiar