Registru Agricol 2020: termene și formulare pentru proprietarii de terenuri, animale și utilaje

agrointeligenta.ro - 29 decembrie 2019 09:19

Registrul Agricol, schimbat începând cu 2020! Guvernul României a aprobat în ședința din 27 decembrie noul format pentru Registrul Agricol, adoptând o hotărâre ce include noile formulare cu datele ce trebuie declarate la Primărie. Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă toate informațiile utile despre Registrul Agricol, inclusiv termenele în care trebuie să vă declarați proprietățile și procedura prin care aceste date sunt înregistrate și procesate.

• Ce este Registrul Agricol
• Ce legi reglementează Registrul Agricol
• Cine completează Registrul Agricol
• Cine trebuie să declare datele la Registrul Agricol
• Ce date trebuie declarate la Registrul Agricol
• Termene pentru declararea datelor la Registrul Agricol
• La ce se folosesc datele din Registrul Agricol
• Cum se ține Registrul Agricol: pe hârtie sau electronic?
• Amenzi pentru nedeclararea datelor la Registrul Agricol

Ce este Registrul Agricol

”În scopul asigurării unei evidențe unitare cu privire la categoriile de folosință a terenurilor, a mijloacelor de producție agricolă și a efectivelor de animale care contribuie la dezvoltarea agriculturii și buna utilizare a resurselor locale, autoritățile administrației publice locale ale comunelor, orașelor și municipiilor organizează întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol, pe suport hârtie și în format electronic, conform formularelor registrului agricol aprobate prin hotărâre a Guvernului, pe unități administrativ-teritoriale și pe localități componente ale acestora”, se arată în legislație.

Registrul agricol constituie documentul oficial de evidență primară unitară, în care se înscriu date cu privire la gospodăriile populației și la societățile/asociațiile agricole, precum și la orice alte persoane fizice și/sau juridice care au teren în proprietate/folosință și/sau animale, și anume:

a) capul gospodăriei și membrii acesteia, după caz; reprezentantul legal al societății/asociației agricole sau al persoanei juridice care are teren în proprietate/folosință;

b) terenurile pe care le dețin în proprietate sau în folosință pe categorii de folosință și pe destinație a terenului, intravilan/extravilan, suprafețe cultivate cu principalele culturi și numărul de pomi, pe specii;

c) efectivele de animale, pe specii și categorii, existente la începutul fiecărui an; evoluția anuală a efectivelor de bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, măgari, catâri, iepuri de casă, animale de blană, păsări, familii de albine, precum și alte animale domestice sau sălbatice crescute în captivitate, în condițiile legii, ce fac obiectul înscrierii în registrul agricol;

d) clădirile existente la începutul anului pe raza localității;

e) mijloacele de transport cu tracțiune animală;

f) mijloacele de transport cu tracțiune mecanică, respectiv: tractoarele, autovehicule pentru transportat mărfuri, mașinile și utilajele pentru agricultură și silvicultură;

g) orice alte echipamente, utilaje și instalații/agregate pentru agricultură și silvicultură.

Registrul agricol se elaborează pentru o perioadă de 5 ani, datele completându-se de către autorităţile administraţiei publice locale, anual, potrivit formularelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Ce legi reglementează Registrul Agricol

Existența și funcționarea Registrului Agricol este reglementată de mai multe acte normative. La baza acestora se află Ordonanța Guvernului nr. 28/2008 privind registrul agricol. După adoptare, aceasta a suferit mai multe modificări precum cele din Legea 98/2009 și Legea 54/2017.

Cine completează Registrul Agricol

Conform legislației,  autoritățile administrației publice locale ale comunelor, ale orașelor și ale municipiilor organizează întocmirea și ținerea la zi a registrului agricol. Mai exact, responsabilitatea privind evidența din Registrul Agricol aparține Primăriilor, care se supun hotărârilor de Consiliu Local.

Prefecții și împuterniciții acestora sunt responsabili de respectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea și ținerea evidenței registrului agricol, iar primarii și secretarii comunelor, orașelor, municipiului și ai sectoarelor municipiului București, după caz, sunt responsabili cu privire la înscrierea corectă a datelor înscrise în acestea.

Înscrierea datelor în registrul agricol se face la comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către persoanele cărora le revine, prin dispoziție a primarului respectiv, obligația completării, ținerii la zi a registrului agricol atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, precum și a centralizării și transmiterii datelor către Registrul agricol național (RAN).

Secretarul comunei, orașului, municipiului și al sectorului municipiului București, după caz, coordonează, verifică și răspunde de modul de completare și ținere la zi a registrului agricol și de transmitere a datelor către Registrul agricol național (RAN).

Cine trebuie să declare datele la Registrul Agricol

Datele din Registrul Agricol trebuie declarate de mai multe categorii de deținători de bunuri de pe raza unei localități. Astfel, sunt obligați să ofere și actualizeze datele despre proprietate deținătorii de bunuri (terenuri, animale, cladiri/constructii, mijloace de transport si instalatii pentru agricultură/silvicultură):

• Persoane fizice cu domiciliul în localitate;
• Persoane fizice cu domiciliul în alte localități care dețin bunuri pe raza localității;
• Persoane Juridice cu sediul social în localitate;
• Persoane juridice cu sediul social în alte localiăți care dețin bunuri pe raza localității.

”Înscrierea datelor în registrul agricol în a cărui rază administrativ-teritorială își are domiciliul capul gospodăriei se face pe baza declarației date pe propria răspundere sau pe bază de documente, de capul gospodăriei sau, în lipsa acestuia, de un alt membru major al gospodăriei care dispune de capacitate deplină de exercițiu. Pentru persoanele juridice datele se înscriu în registrul agricol pe baza declarațiilor date de reprezentantul legal respectiv, însoțite de documente”, conform Legii 54/2017.

Persoanele care nu au domiciliul în localitate au obligaţia să trimită declaraţia  prin poştă, cu confirmare de primire, pe cheltuiala lor, sau vor putea face declaraţii prin procură. În cazul indiviziunii, oricare dintre coindivizari va putea da declaraţia.

Ce date trebuie declarate la Registrul Agricol

Modul de întocmire a Registrului Agricol este deci prin hotărâre de Guvern cu valabilitate pe 5 ani. Astfel, pentru vă vechea formă a Registrelor Agricole ”expira” la 31 decembrie 2019, Guvernul a aprobat în ședința din 27 decembrie noile formulare pentru

• componenţa gospodăriei/exploataţiei agricole fără personalitate juridică;
• terenurile aflate în proprietate identificate pe parcele şi categorii de folosinţă;
• terenurile agricole aflate în folosinţă şi modul de deţinere a respectivelor suprafeţe agricole;
• modul de utilizare a suprafeţelor agricole;
• animalele domestice şi/sau animalele sălbatice crescute în captivitate;
• utilajele, instalaţiile pentru agricultură şi silvicultură, mijloacele de transport cu tracţiune animală şi mecanică existente la începutul anului;
• aplicarea îngrăşămintelor, amendamentelor şi pesticidelor, utilizarea îngrăşămintelor chimice la principalele culturi;
• clădirile existente la începutul anului pe raza localităţii;
• atestatele de producător şi carnetele de comercializare eliberate/vizate;
• menţiuni cu privire la sesizările/cererile pentru deschiderea procedurilor succesorale înaintate notarilor publici;
• înregistrări privind exercitarea dreptului de preempţiune;
• înregistrări privind contractele de arendare;
• înregistrări privind contractele de concesiune/închiriere;
• alte menţiuni.

Termene pentru declararea datelor la Registrul Agricol

Conform Legii 54/2017 care modificăr Ordonanța 28/2008 privind registrul agricol, termenele la care persoanele fizice și juridice au obligația să declare datele pentru înscrierea în registrul agricol sunt următoarele:

a) între 5 ianuarie și ultima zi lucrătoare a lunii februarie, pentru datele anuale privind membrii gospodăriei, terenul aflat în proprietate/folosință, clădirile și mijloacele de transport cu tracțiune animală și mecanică, mașinile, utilajele și instalațiile pentru agricultură și silvicultură, efectivele de animale existente în gospodărie/unitatea cu personalitate juridică la începutul fiecărui an, precum și modificările intervenite în cursul anului precedent în efectivele de animale pe care le dețin, ca urmare a vânzării-cumpărării, a produșilor obținuți, a morții sau a sacrificării animalelor ori a altor intrări-ieșiri;
b) între 1 și ultima zi lucrătoare a lunii mai, pentru datele privind categoria de folosință a terenului, suprafețele cultivate, numărul pomilor în anul agricol respectiv;
c) persoanele fizice și juridice au obligația să declare date, pentru a fi înscrise în registrul agricol, și în afara termenelor prevăzute la lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la apariția oricărei modificări.

În cazul în care persoanele fizice sau cele juridice nu fac declarațiile la termenele, se consideră că nu au intervenit niciun fel de modificări, fapt pentru care în registrul agricol se reportează din oficiu datele din anul precedent, cu mențiunea «report din oficiu» la rubrica «semnătura declarantului».

Centralizarea datelor pe comună, oraș, municipiu și sector al municipiului București se va face în următoarele perioade:

a) până la 15 aprilie, pentru datele privind efectivele de animale în gospodării/unități cu personalitate juridică la începutul fiecărui an și evoluția efectivelor de animale pe întregul an precedent, producția animală obținută de gospodării/unități cu personalitate juridică pe anul precedent, precum și pentru datele privind clădirile noi și cele la care au fost efectuate lucrări care privesc modificarea obligațiilor fiscale locale, terenurile, mijloacele de transport, echipamentele, utilajele și instalațiile/agregatele pentru agricultură și silvicultură;

b) până la 30 iunie, pentru datele privind categoria de folosință a terenului, suprafețele cultivate și numărul pomilor pentru anul agricol.

La ce se folosesc datele din Registrul Agricol

Registrul agricol constituie sursă de date pentru elaborarea pe plan local a unor politici în domeniile: fiscal, agrar, protecţie socială, cadastru, edilitar-urbanistic, sanitar, şcolar, servicii publice de interes local şi altele asemenea.

Registrul agricol asigură baza de date pentru satisfacerea unor solicitări ale cetăţenilor, cum ar fi:

• eliberarea documentelor doveditoare referitoare la deţinerea parcelelor agricole, a animalelor şi a păsărilor;
• eliberarea/vizarea atestatelor de producător şi eliberarea carnetelor de comercializare, în vederea valorificării de către producătorii agricoli, persoane fizice, a produselor agricole proprii şi de exercitare a comerţului cu aceste produse;
• eliberarea adeverinţelor privind calitatea de producător agricol;
• starea materială pentru situaţii de asistenţă/protecţie socială, pentru obţinerea unor beneficii/servicii sociale;
• eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă, ca dovadă a adresei de domiciliu;
• alte situaţii decât cele de mai sus şi care au la bază informaţii cuprinse în registrul agricol.

Foarte important, Registrul Agricol resprezintă o bază date pentru emiterea documentelor doveditoare privind utilizarea suprafețelor de teren și de evidență a efectivelor de animale, respectiv a familiilor de albine, în vederea solicitării de plăți în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri – plăți directe, ajutoare naționale tranzitorii din domeniul vegetal și zootehnic, inclusiv în sectorul apicol, sprijin pentru dezvoltare rurală, măsuri de piață, precum și alte forme de sprijin finanțate din fonduri europene și din bugetul național.

Cum se ține Registrul Agricol: pe hârtie sau electronic?

Înscrierea datelor în registrul agricol se face la comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către persoanele cărora le revine, prin dispoziție a primarului respectiv, obligația completării, ținerii la zi a registrului agricol atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, precum și a centralizării și transmiterii datelor către Registrul agricol național (RAN).

Conform modificărilor aduse la Ordonanța 28/2008 prin Legea 54/2017, ”Registrul agricol se întocmește în format electronic, pe fiecare localitate componentă a unității administrativ-teritoriale, cu obligația de a se interconecta cu Registrul agricol național (RAN), în vederea raportării unitare către instituțiile interesate a datelor gestionate de către acesta. În cazul unităților administrativ-teritoriale unde nu s-a trecut la gestionarea registrului agricol în format electronic, acesta se poate întocmi pe suport hârtie.

Consiliul local, la propunerea primarului, aprobă prin hotărâre modul de întocmire a registrului agricol, pe suport hârtie sau în format electronic, potrivit capacității administrative de care dispune.

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, registrul agricol se întocmește și se ține la zi în format electronic”.

Amenzi pentru nedeclararea datelor la Registrul Agricol

Proprietarii care nu declară datele la Registrul Agricol în termene prevăzute de lege sunt pasibili de amenzi ce ajung la 500 de lei în cazul persoanelor fizice și la 1.500 de lei pentru persoanele juridice. Totodată, și funcționarii responsabili din Primărie pot fi sancționați dacă nu își fac treaba, inclusiv dacă nu aduc la cunoștința cetățenilor care sunt obligațiile legate de declararea proprietății în Registrul Agricol.

Dacă în cazul cetățenilor sau persoanelor juridice, constatarea și sancțiunile revin primarului sau persoanelor împuternicite de acesta, în cazul funcționarilor, ”pedeapsa” vine de la prefect sau persoanele împuternicite de prefect. Astfel, este bine de știut că dacă aveți nemulțumiri legate de modul în care sunt înregistrate datele dumneavoastră în Registrul Agricol, puteți face o sesizare în scris la Primărie, dar puteți sesiza și Prefectura județului.

Conform Legii 54/2017, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei, în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă de la 300 lei la 1.500 lei, în cazul persoanelor juridice, următoarele fapte:

• refuzul de a prezenta primarului sau persoanelor împuternicite de acesta documentele și a evidențele necesare în vederea verificării realității datelor;
• refuzul privind asigurarea accesului persoanelor împuternicite de către primar de a constata la fața locului situația reală, în vederea verificării concordanței dintre aceasta și datele din registrul agricol;
• nedeclararea, la termenele și în forma stabilite de prezenta ordonanță sau de normele tehnice prevăzute la art. 7 alin. (3), după caz, a datelor care fac obiectul registrului agricol;
• refuzul de a prezenta primarului informațiile, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1).

În cazul funcționarilor, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 250 lei următoarele fapte:

• neîndeplinirea de către personalul din aparatul de specialitate al primarului cu atribuții în domeniu a obligațiilor ce decurg din prezenta ordonanță;
• neurmărirea de către secretarul comunei, orașului, municipiului și al sectorului municipiului București, după caz, a modului cum își îndeplinesc atribuțiile persoanele cărora le revin, prin dispoziție a primarului, sarcina completării, ținerii la zi a registrului agricol, atât pe suport hârtie, cât și în format electronic, precum și a centralizării datelor din registrul agricol sau a modului de păstrare a acestuia;
• nerealizarea de către secretarul comunei, orașului, municipiului și al sectorului municipiului București, după caz, a obligației prevăzute la art. 15 (”Obligațiile cu privire la registrul agricol vor fi aduse la cunoștința cetățenilor prin grija secretarului comunei, orașului, municipiului și al sectorului municipiului București, după caz.”)