Povestea a două porturi – De ce terminalul cerealier de la Constanţa rugineşte şi cel de la Varna înfloreşte
agrointeligenta.ro -
Mulţi spun despre bulgari că au o ţară cât o treime din a noastră şi că prin urmare produc mult mai puţine cereale – ce uită aceştia este că bulgarii au randamente cam cu o treime mai mari ca noi şi exportă din producţie cu o treime sau doua mai mult decât o face România.
Asta înseamnă două lucruri: primul, că sînt mai eficienţi ca noi, al doilea că sînt mai conectaţi la piaţa internaţională. Cât de relevante sînt ambele lucruri? Foarte mult – prin randamente se asigură în final competitivitatea, iar prin conectarea la pieţe, recolta înternă este valorificată în mod superior prin atragerea de valută.
Cifrele comparative privind randamentele obţinute la culturile de cereale şi cele privind exporturile sînt net în favoarea Bulgariei la o aşezare alături cu România.
În ultimii şase ani (nota 2)randamentele obţinute de Bulgari la culturile de cereale au fost în medie cu o cincime mai mari decât cele obţinute de noi – cea mai mare diferenţă s-a înregistrat în 2012, de 37% iar cea mai mică în 2011, de 6%.
Diferenţa între randamentele obţinute la culturile de cereale Bulgaria faţă de România:
21%(’07),20%(’08),17%(’09),17(’10),6%(’11),37% (’12)
De asemenea, în primii patru din ultimii şase ani (nota 2) bulgarii au exportat mai mult faţă de noi în termeni procentuali comparativ cu producţia totală cu un sfert – cea mai mare diferenţă fiind înregistrată în 2007, când bulgarii exportau cu 2/3 mai mult ca noi din producţie (59%), iar cea mai mică în 2009, când exortau cu doar 1/3 mai mult ca noi (32%).
Diferenţa între procentele din producţia de cereale exportă, Bulgaria faţă de România
59%(’07),44%(’08),32%(’09),34(’10)
Toate aceste lucruri şi-au pus amprenta şi asupra dezvoltării infrastructurii de transport naval – cea mai ieftină cale de livrare a mărfurilor agricole pe distanţe mari – adică în căutarea acelor pieţe care asigură producătorilor şi exportatorilor cele mai bune preţuri pe plan internaţional.
Astfel, dacă în portul Constanţa utilităţile de stocare şi încărcare ruginesc şi sînt trecute pe lista casării pentru a fi dezasamblate şi trimise la topit, mai la sud, în portul Varna ele se extind – se tot extind.
Pe termen mediu, la Varna se va derula un program pentru îmbunătăţirea ciclului de opereaţiuni ce privesc depozitarea în port şi încărcarea navelor cargo care vor pleca cu încărcătura de cereale spre toate colţuril lumii. Proiectul este o necesitate, dat fiind că în acest moment facilităţile sînt depăşite de cantităţile aduse de camioanele şi vagoanele care tot vin în port.
Din portul Varna se fac transporturi de cereale tot timpul anului. Destinaţiile sîn dintre cele mai diverse şi indică conectarea sectorului de producţie al cerealelor la pieţele internaţionale cele mai aractive – de la Varna se fac curse regulate către porturi din Belgia, Cipru, Franţa, Grecia, Italia, Spania, Portugalia dar şi spre Liban, Libia sau Arabia Saudită.
În iulie în port au fost procesate pentru a fi transportate pe calea apelor 450 de mii de tone de cereale – grâu, orz, porumb, iar în prima săptămână din august, cea mai activă în mod tradiţional, s-a atins deja 50% din această cantitate.
În Bulgaria secerişul este aproape de final, fiind recoltată 99% din suprafaţa cultivată cu grâu – fiind estimată o producţie de 4,78 milioane tone cu un randament de 4,23 tone la hectar.
Note
1 – pentru randamente ultimele date FAO sînt din 2012
2 – pentru export ultimele date FAO sînt din 2010
Surse: Novinite, FAO
