Fermierul care nu vinde NIMIC la recoltă! Cultivă doar TREI CULTURI: grâu, porumb și rapiță!
agrointeligenta.ro -
Un fermier atipic care și-a stabilit o strategie pe care unii recunosc că nu o înțeleg. În județul Timiș, în localitatea Grabaț, pe cele 1.200 de hectare pe care le lucrează, Ioan Cicio a decis să nu mai semene decât grâu, porumb și rapiță. Și a mai luat o hotărâre fermă: nu vinde nimic la recoltă!
Luxul (pentru că asta este, un lux!) de a nu vinde nimic în campania de recoltare este posibil în ferma lui Ioan Cicio după ce ani la rând a economisit pentru a cosnturi silozuri și depozite ce astăzi totalizează peste 20.000 de tone. Din capacitatea sa de stocare reușește să ajute și fermieri mai mici care vin să își păstreze grâul sau porumbul la el.
”Eu nu vând cerealele decât de la un an la altul, fiindcă am depozit foarte încăpător unde pot să le țin. Nu dau niciodată cerealele la recoltare. Prețurile la cereale sunt foarte mici, fiindcă sunt stabilite de un grup de indivizi, care, să zic așa, se întâlnesc la o masă, în Poiana Brașov, și decid, în timp ce fermierul se află în câmp la muncă. Așa stau lucrurile în România. Traiderii dictează și nu le pasă de munca fermierului. Ei vor să profite și știu cum să facă acest lucru”, a declarat Ioan Cicio pentru Ziua de Vest.
Fermierul din Grabaț consideră că agricultorii ar trebui să facă prețul, nu traderii: ”În realitate, nu este așa. Achizitorii profită că fermierii nu au spații de depozitare, nu sunt capitalizați și nu au bani ca să înceapă noile culturi. Eu am spațiu de depozitare foarte bun și sunt curtat de firmele cumpărătoare, ca să nu le stric afacerile. Ministerul Agriculturii mai mult încurcă decât ajută. Cred că fermierii ar trebui să fie reprezentați în minister printr-o organizație mare care să îi unească și să le impună punctul de vedere la nivel central”.
A intrat în agricultura privată în 1992
Ioan Cicio și-a început activitatea în agricultură, în urmă cu 28 de ani, în 1992, când a avut curajul să cumpere clădirile CAP-ului părăsit din Grabaț. Atunci nu avea niciun ha de teren în proprietate. Așa a început să cumpere pământ. În acea perioadă se practica o agricultură primitivă, cu vechile tractoare românești și cu alte utilaje neperformante. Omul și-a dat seama că era nevoie de un spațiu de depozitare, unde să își păstreze producția și să nu o vândă direct din câmp. Așa a început să conceapă proiecte pentru construcția unor silozuri și depozite pentru cereale.
Schimburi de terenuri pentru comasare
Astfel a început modernizarea fermei. El a achiziționat și utilaje performante, iar în același timp, teren agricol. Când nu avea destui bani, luat pământ în arendă. A înțeles că pentru a avea mai multă eficiență, terenul trebuia să se afle în același loc. A început să comaseze suprafețele, pentru ca ferma să fie compactă să o poată lucra mai ușor. De peste 20 de ani, asta face. Când găsește, cumpără pământ și îl comasează. Așa a ajuns să aibă 1.200 de hectare, într-o fermă compactă.
”Dacă cineva are la mine în arendă pământ sau are teren în zona mea sau invers, dacă eu am cumpărat pământ în zona lui, facem comasarea. Facem schimb de terenuri și grupăm hectarele. Eu lucrez pământul lui și el pământul meu. Așa am procedat de 20 de ani și treaba merge bine”, a explicat Cicio pentru Ziua de Vest.
An catastrofal la grâu
2019 a fost un an bun pentru porumb și rapiță, pentru grâu a fost cel mai rău an de când Cicio face agricultură. Grâul nu avut o răsărire bună, nu au fost nici ploi în toamnă. Peste iarnă nu a fost nici înfrățit. Rapița la Cicio a mers bine în fiecare an, de aceea, în 2019, a cultivat peste 400 de ha.
Fonduri europene pentru siloz și utilaje
În 2008, Ioan Cicio a avut primul proiect de construcție a unui siloz cu o capacitate de 4.000 de tone și pentru achiziționarea de tractoare și combine. Magaziile vechi ale CAP au fost modernizate și transformate în spații pentru cereale. În plus, a mai construit și o hală mare de depozitare.
De la Uniunea Europeană, el a luat numai un proiect de 1 milion de euro. Atât. Din păcate, regretă că l-a făcut. Fiindcă banii sau devalorizat foarte mult, prin 2010, când s-a terminat proiectul, și el a ieșit în pierdere. Practic de mare ajutor nu i-a fost, de aceea în anii următori Cicio s-a axat numai pe proiecte finanțate din bani personali.
Șapte tractoare, două combine mari
Ioan Cicio are șapte tractoare de la Johnn Deere, două combine mari de la același brand și multe alte utilaje agricole. A cumpărat tractoare inclusiv din Italia, fiindcă erau mai ieftine. Investițiile proprii în dezvoltarea fermei s-au ridicat la aproape 2 milioane de euro, pe lângă proiectul de un milion de euro luat de la Uniunea Europeană.
Inputurile le ia de la companiile care vând mai ieftin și au produse de calitate. Nu are o companie preferată. Pentru pregătirea terenului la grâu în această tomnă a trecut o dată cu discul, apoi au fost date îngrășămintele, apoi iarăși cu discul, iar în final a trecut semănătoarea.
