Cea mai mare suprafață cultivată cu porumb modificat genetic este în județul Timiș. Valeriu Tabără dă asigurări că nu există nici un pericol
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Peste 700 de hectare de porumb modificat genetic se află în județul Timiș. Este cea mai mare cultură de acest gen din România și necesită condiții speciale și mai multe autorizații.
Viorel Solomie, consilier în cadrul Direcției Agricole Timiș, a declarat că două societăți din Gătaia cultivă pe 779 de hectare porumb modificat genetic.
“Porumbul este Monsanto Mon 810 și are condiții speciale. Între această cultură de porumb trebuie lăsat un spațiu de aproximativ 200 de metri până la urmatoarea cultură de porumb convențional. În jurul parcelei cu porumb modificat genetic se cultivă benzi de porumb convențional pentru încrucițare. (…) Trebuie spus că acest porumb modificat genetic este mai rezistent la diferite erbicide și dăunatori, dar nu afectează în vreun fel pe cei care îl consumă“, a declarat pentru www.opiniatimisoarei.ro Viorel Solomie.
Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabară, cercetător în cadrul Stațiunii de la Lovrin a atras atenția că porumbul este atacat de un dăunator care stă la baza aflatoxinei și tocmai de aceea este bine să fie modificat genetic, prin tratarea cu substanțe.
“Anul acesta este un atac formidabil al unui dăunător care atacă porumbul. Este de-a dreptul alarmant ce se întamplă. E un dăunător care a stat la baza aflatoxinei de anul trecut pentru că aflatoxina se află în mucegaiul din cereale și furaje. La porumb, în urma atacului la știuletele de porumb apare mucegaiul și o sa vedeți în toamnă când va fi nenorocire, dar nimeni nu sesizează, nimeni nu vrea sa vadă. Noi facem cercetări la Lovrin de intensitate și frecvență. Sunt 3-4 larve într-un știulete de porumb, este incredibil. În mod sigur culturile vor fi afectate de acest dăunător. Atacul nu poate fi eradicat decât prin organisme modificate genetic. Este un vierme specific pentru porumb și lângă el a mai apărut un vierme specific Cruciferelor, celor din familia verzei și a legumelor. Sunt viermi care merg la 4-5 cm de culoare albă“, a declarat Valeriu Tabără.
Specialistul mai spune că nu poate estima cât la sută din culturile de porumb din acest an vor fi afectate de acest dăunător, deoarece abia de acum înainte poate apărea mucegaiul și efectele secundare.
Plantele modificate genetic și sănătatea, între folclor și dovezi științifice
Întrebat dacă organismele modificate genetic afectează în vreun fel sănătatea celor care le consumă, Valeriu Tabără a spus că acestea “sunt povești“.
“Sunt povești de a speria. Avem dreptul de a mânca soia modificată genetic, dar nu avem dreptul de a o cultiva, este o anomalie, apoi avem dreptul să folosim cantități mari de pesticide, dar discutăm despre mediu, dar nu avem dreptul să folosim rezistența naturală la unele boli și dăunători“, a mai precizat Tabără.
Anul acesta, în județul Timiș sunt cultivate 187.000 de hectare de porumb convențional.
Guvernul României a aprobat o lege care permite cultivarea plantelor modificate genetic inclusiv în ariile protejate de interes comunitar, sit Natura 2000. Rețeaua Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate care cuprinde un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar. A fost constituită nu doar pentru protejarea naturii, ci și pentru menținerea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice.
